Una dintre chestiunile pe care Guvernul Ludovic Orban dorea asumarea răspunderii a fost închisă miercuri, prin votul Senatului.
Pensionarea magistraților după doar 20 de ani de activitate ca judecător sau procuror este amânată doi ani, conform unui proiect votat miercuri, în unanimitate, de camera superioară a Parlamentului, forul decizional în acest caz.
De asemenea, a fost amânată și suplimentarea completurilor inferioare, de la doi la trei judecători.
Legea pleacă la promulgare.
Votul din Senat a avut loc imediat ce Guvernul a adoptat proiectul de lege prin care propunea amânarea cu un an a intrării în vigoare a noilor condiții de pensionare a magistraților, proiect care face parte din pachetul de legi pentru care Ludovic Orban asumă răspunderea guvernului.
Pensionarea după 20 de ani de activitate ar fi dus la creșterea deficitului de personal în instanțe și parchete și la creșterea volumului de muncă al celor rămași în sistem. Efectul concret ar fi echivalat cu blocarea sistemului judiciar din România, fapt remarcat și de instituțiile internaționale ce au evaluat modificările aduse Justiției de coaliția PSD – ALDE.
Prevedere amânată apare într-o modificare adusă Legii statutului judecătorilor și procurorilor, și precizează că magistrații se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au o vechime de cel puțin 20 de ani.
Reglementarea le-ar permite unor magistrați să se pensioneze chiar la 50 de ani, deși acesta este unul dintre domeniile cu cele mai mari ponderi ale persoanelor cu vârste peste 60 de ani.
Avertismetul Forumului Judecătorilor: Colapsul sistemului judiciar
Magistratura din România ar putea intra în colaps imediat după aplicarea modificărilor aduse de majoritatea parlamentară legilor Justiției, avertiza anul trecut Forumul Magistraților.
Posibilitatea pensionării la o vechime de 20 de ani, legiferată de PSD și ALDE, fără limitarea vârstei, precum și acordarea unor pensii cu 30% mai mari decât indemnizațiile primite ca judecători sau procurori în activitate, ar fi putut face ca 2.000 de magistrați (28,66% din total) să părăsească sistemul după intrarea în vigoare a modificărilor.
În 2017, în România existau:
- 4.944 posturi de judecător pe schemă, excluzând ICCJ (125 de judecători), din care 4.362 posturi de judecător
ocupate, excluzând ICCJ (în funcție 119 judecători) - 2.969 posturi de procuror prevăzute + 49 posturi din fondul de rezervă prevăzute, din care 2.514 posturi de procuror ocupate + 30 posturi din fondul de rezervă ocupate.
Dintre acești magistrați, arată analiza Forumului, 2.000 de magistrați ar urma să părăsească imediat sistemul de justiție, iar alți 2.000 vor pleca în următorii 5 ani, din cauza coborârii pragului de vechime la acordarea pensiei de serviciu, de la 25 la 20 de ani, fără limită de vârstă.
Printre magistrații care ar urma să iasă imediat din sistem se numără inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Analiza amintea că politica similară în cazul poliției a avut în 2017 rezultate dezastruoase.
(Citiți și: Marea retragere a generalilor: Șefii instituțiilor militarizate se îmbulzesc să apuce pensie mare)
Efectele combinate ale reglementărilor po afecta global însăși independența justiției, mai atrag atenția autorii analizei prezentate de Forumul Judecătorilor:
Corpul magistraților va fi redus (pe termen scurt, în proporție de cel puțin 25%)
- va fi deprofesionalizat, prin renunțarea la examenele de promovare meritocratice
- va fi surmenat prin creșterea volumului de activitate
- va putea fi controlat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ
- magistrații procurori își vor pierde de facto independența, controlul asupra acestora fiind realizat implicit de Ministrul Justiției, factor politic, care le va putea da îndrumări cu privire la prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.
Măsurile care vor genera colapsul:
- dublarea programului de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii (4 ani în loc de 2 ani)
- dublarea stagiului în magistratură (2 ani în loc de 1 an)
- creșterea vechimii în funcție necesare pentru promovarea la tribunale, curți de apel și ÎCCJ, precum și la parchetele de pe lângă acestea, DNA și DIICOT
- coborârea pragului acordării pensiei de serviciu la 20 de ani, fără limită de vârstă
- majorarea numărului de judecători în complet (dublarea numărului de judecători din completurile de contestații și majorarea de la 2 la 3 a judecătorilor din completurile de apel, fără a fi mărită schema instanțelor, ceea ce va
duce la mărirea semnificativă a volumului de activitate pentru fiecare judecător de la instanțele superioare).
