Marea retragere a generalilor: Șefii instituțiilor militarizate se îmbulzesc să apuce pensie mare

28 de generali, contraamirali și chestori de poliție, printre care se numără 13 generali SRI, au trecut în rezervă în ultimele două zile (luni și marți) după ce ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu a confirmat modificarea legislației privind pensiile militare.

Numai în cursul zilei de luni 10 generali SRI au trecut în rezervă.

În total, anul acesta, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de trecere în rezervă pentru 40 de generali, contraamirali sau chestori de poliție.

Potrivit unor surse cursdeguvernare.ro, își depun cererile și toți șefii (care au vechimea necesară) Jandarmeriei Române, Poliției de Frontieră și Poliției Capitalei.

În afara șefilor din instituțiile militare, sunt deciși să iasă din structuri mai mulți înregimentați cu grade inferioare care îndeplinesc toate condițiile de pensionare. La MAI, de exemplu, minsitrul Carmen Dan a anunțat că s-au depus aproximativ 700 de dosare de pensionare, în ultimele 72 de ore.

Deocamdată, conform datelor oficiale, creșterea spectaculoasă nu se reflectă în statisticile ministerelor, seismul urmând să fie înregistrat la zilele următoare:

• în prima jumătate a anului trecut, la MApN au fost aprobate 900 de dosare de pensionare, comparativ cu 850, anul acesta (numărul total al pensionarilor este 78.932 de persoane)
• în perioada ianuarie – iunie 2016, în MAI au fost depuse 5.363 de cereri de pensionare, față 1.821 de cereri în intervalul similar de anul acesta (numărul total al pensionarilor este 62.698 de persoane)

România are deja un batalion de generali pensionați

Anul trecut, în evidenţele Casei de pensii sectoriale a MApN se aflau 779 de pensionari având gradul de general aparţinând MApN şi altor instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

Lor li se alătură cei 40 de generali, contraamirali și chestori pensionați anul acesta și, desigur, cei care vor trece în rezerevă în următoarele săptămâni.

Potrivit standardelor militare, cei peste 800 de generali pensionați pot forma, ca număr, un batalion.

Apare casta tinerilor pensionarilor de lux care sunt reangajați  rapid în câmpul muncii

Pentru cei mai ”norocoși” dintre proaspeții pensionari, lucrurile se vor aranja perfect, așa cum s-a întâmplat și după disponibilizările de la începutul anilor 2000, când unii dintre cei restructurați cu salarii compensatorii au revenit în MApN.

Astfel de persoane ”bine conectate”, care au parcurs etapele ieșirii și revenirii automate, au apărut deja, cel puțin la MAI, unde aproximativ 30 de ofițeri din structura centrală s-au reangajat, în posturi bine remunerate, la scurt timp după pensionare.

Exemple:

• Cornel Ciocoiu Gabriel (45 de ani), secretar de stat
• Alina Popescu (nu a împlinit 45 de ani), consilieră a ministrului Carmen Dan
• Cătălin Breazu – fost director general adjunct în MAI, Direcția Generală de Management Resurse Umane, s-a pensionat anul trecut, dar a revenit în MAI, la scurt timp, pe funcția de consilier în cabinetul secretarului de stat.

Pensinarii care revin rapid în sistem au această posibilitate care le-a fost oferită în 2014, când PSD și ALDE au ridicat interdicția cumulului pensie-salariu.

Legea care a produs îmbulzeala generalilor la pensionare

Pensionările la vârf anunțate acum survin confirmării de către autorități a modificării modului de calcul al pensiilor speciale începând cu 15 septembrie.

Principala modificare va preciza că pensiile sau indemnizațiile speciale nu pot depăși salariul/solda în plată pentru cei aflați încă în activitate. Lucru care se întâmpla frecvent acum, din cauza bazei de calcul (în care intră și sporuri, în unele cazuri) și a procentului raportat pentru stabilirea pensiei .

De asemenea, tot cu începere de la 15 septembrie, pensiile speciale nu se vor mai indexa și cu 50% din creșterea salariului/soldei medii, ci doar cu media inflației anuale.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, spune că modificările vor fi aplicate tuturor beneficiarilor de pensii speciale, nu doar militarilor. Adică, și magistraților, și parlamentarilor (care beneficiază de indemnizații a căror valoarea se majorează anual pe exact același calcul).

Vor rămâne cu acest mod de calcul, doar pensionarii obișnuiți din sistemul public (și la ei se aplică, și de aici majorarea punctului de pensie, doar că la ei nu s-a aplicat după ce permitea bugetul pensiilor).

“Foarte mulți dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece în pensie la o vârstă foarte mică, se întâmplă chiar la vârste de 40 de ani.

Acest lucru se întâmplă din cauză că așa cum arată legislația la ora actuală, poți ieși cu o pensie de 120 % față de salariu, după care se actualizează pensia respectivă în funcție de creșterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85 % din brut, la care se adaugă sporurile și iese cu pensie mai mare decât salariul net,” a explicat ministrul Muncii, referindu-se la pensiile militare.

Cumulul pensii – salariu, reintrodus în 2014, de tripleta Ponta-Dragnea-Tăriceanu

Situația revenirii și cumulării unor salarii și pensii uriașe, comparativ cu media pensionarilor din sistemul public (indiferent că sunt foști bugetari sau foști angajați în privat), a fost posibilă grație PSD și aliaților săi.

În 2009, pentru a reduce cheltuielile bugetare, Emil Boc a interzis cumulul pensiei cu salariul, dacă salariul depășea media pe economie, în cazul angajaților din sistemul public.

Criza a trecut și, în 2014, Parlamentul a votat eliminarea acestei interdicții, ceea ce a dus la posibilitatea apariției situațiilor de mai sus.

A fost vorba de o inițiativă PSD, iar printre semnatarii acesteia s-a numărat și actualul premier, Mihai Tudose, care azi constată singur ce efecte bugetare a produs inițiativa.