fbpx Modifică Setările

Chestiunea

De ce doar 34%: Situația absorbției fondurilor europene, după 6 ani și jumătate din exercițiul 2014-2020

Potrivit datelor oficiale, la 1 iunie 2020 (cele mai noi date disponibile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene), rata generală de absorbție efectivă a Fondurilor europene… Mai mult

04.08.2020

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

PE cere Comisiei Europene să renunțe la ”condiționalități macroeconomice” în politica de coeziune a regiunilor Europei

de Mariana Bechir 10.10.2013

Prin Rezoluţia din 8 octombrie, referitoare la constrângerile bugetare cu care se confruntă autoritățile regionale și locale în materie de cheltuieli din fondurile structurale, Parlamentul European cere Comisiei să simplifice normele și un nivel mai ridicat de flexibilitate și transparență în programarea și gestionarea fondurilor structurale, iar statelor membre, să cheltuiască eficient banii alocați.

PE este îngrijorat că măsurile prelungite de austeritate și politica economică strictă din 2011 și 2012, impunând o presiune crescută asupra bugetelor publice și reduceri ale acestora, riscă să pericliteze Strategia Europa 2020, se spune în preambului Rezoluției.

Motivele invocate de PE

  • criza economică și financiară mondială a dăunat coeziunii sociale, economice și teritoriale în UE, cauzând creșterea șomajului, scăderea PIB-ului și accentuând disparitățile regionale și deficitele bugetare la nivel național, regional sau local
  • efectele politicilor de austeritate asupra finanțelor la nivel local au fost devastatoare, conducând la reducerea sau moderarea mai multor linii bugetare și periclitând astfel capacitățile de finanțare/cofinanțare pentru investiții la nivelul autorităților naționale, regionale și locale
  • pactul fiscal s-a dovedit inadecvat pentru contracararea dificultăților crizei și un pact privind creșterea, care permite investiții majore la nivelul Uniunii, este avut în vedere ca opțiunea cea mai viabilă, în contextul existenței unui consens, în prezent, că măsurile de austeritate fiscală și reducerile bugetare neînsoțite de investiții nu pot revitaliza economia și nu vor crea premisele favorabile pentru noi locuri de muncă și creștere economică
  • fondurile structurale europene și de investiții vizează promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, reducând disparitățile regionale
  • numai câteva state și-au menținut sprijinul pentru investiții locale, iar celelalte, confruntate cu criza datoriilor suverane, au decis să înghețe sau să-și reducă sprijinul financiar pentru investiții acordat autorităților locale

Capacitatea de finanțare de care dispun regiunile UE

  • PE subliniază nevoia de a reface și de a îmbunătăți capacitatea financiară la nivel regional și de a oferi asistență tehnică corespunzătoare, îndeosebi în implementarea de proiecte comune complexe și gestionate la nivel local, pentru a asigura investiții publice pentru programe și proiecte menite să impulsioneze creșterea sustenabilă, să combată excluziunea socială și să restabilească structura socială, oferind servicii sociale și medicale adecvate, precum și să creeze locuri de muncă, mai ales la nivel regional și local
  • consideră că alocația adițională specifică destinată regiunilor ultraperiferice nu ar trebui să intre sub incidența concentrării tematice și nici să fie utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare legate de caracteristicile și constrângerile menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu care se confruntă regiunile ultraperiferice
  • constată, totodată, că alocația adițională specifică poate fi utilizată, de asemenea, pentru a contribui la finanțarea ajutoarelor de funcționare și a cheltuielilor care acoperă obligații și contracte de servicii publice în regiunile ultraperiferice
  • solicită instituțiilor să îmbunătățească dispozițiile în vigoare astfel încât regiunile din anumite state membre deosebit de afectate de criza financiară să-și poată îmbunătăți în continuare capacitatea de a absorbi fonduri structurale și de coeziune și să prevină dezangajarea masivă de credit;
  • se declară cu fermitate pentru o mai mare transparență și simplificare a proceselor bugetare la toate nivelurile de administrare (inclusiv identificarea explicită a finanțării UE în bugetele naționale și regionale), precum și asigurarea disponibilității datelor la nivel UE privind modul de cheltuire a resurselor financiare ale UE la nivel regional (acolo unde este posibil), precum și clarificarea modului în care prioritățile și finanțarea sunt aliniate la nivelul UE, al statului membru și la nivel regional pentru atingerea priorităților europene
  • solicită Comisiei și BEI să găsească modalități inovatoare de finanțare a investițiilor pe termen lung ale autorităților locale și regionale, inclusiv prin atragerea de capital privat; subliniază rolul esențial jucat de instrumentele de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) în finanțarea proiectelor de interes european, și solicită o mai mare cooperare și sinergie între aceste instrumente și fondurile structurale
  • subliniază importanța Jessica în susținerea dezvoltării urbane sustenabile și a reabilitării zonelor urbane prin mecanisme de inginerie financiară și solicită o utilizare mai amplă a acestui instrument în viitoarea perioadă de programare

Politica economică a UE și investiții pentru creștere și locuri de muncă

  • PE își exprimă convingerea că este necesară concentrarea tematică asupra unui număr redus de priorități; subliniază, cu toate acestea, că este nevoie de flexibilitate pentru a permite statelor membre și regiunilor să răspundă în modul cel mai eficient la obiectivele comune, respectând, în același timp, caracteristicile teritoriale, economice și sociale
  • își reafirmă cu fermitate opoziția la introducerea unei condiționalități macroeconomice în politica de coeziune 2014-2020 care să penalizeze regiunile și grupurile sociale deja vulnerabilizate de criză, o eventuală suspendare a plăților putând avea efecte disproporționate în anumite state membre și mai ales regiuni, în ciuda participării lor depline la eforturile de echilibrare a bugetelor publice, care nu ar conduce decât la vulnerabilizarea statelor aflate în dificultate din punct de vedere financiar, neglijând eforturile de solidaritate esențiale menținerii echilibrului macroeconomic în cadrul Uniunii; consideră, în plus, că o astfel de sancțiune nu ar putea fi înțeleasă de populația europeană, sporind astfel neîncrederea acesteia într-un moment istoric în care populația este deja grav afectată de criză și de efectele politicii de austeritate
  • consideră că, în această perioadă de contracție a finanțelor publice, principiul adiționalității trebuie regândit pentru ca aplicarea acestuia să fie coerentă cu cadrul de guvernanță economică europeană, și solicită desfășurarea unei dezbateri pe această temă, în cadrul negocierilor privind politica de coeziune de după anul 2013
  • ia act de observațiile recente ale FMI că măsurile de austeritate afectează țările care le aplică nerațional, dat fiind că, într-un context de criză economică mondială, imposibilitatea de a reduce deficitul public obstrucționează redresarea pe termen scurt prin reducerea veniturilor fiscale ceea ce, astfel, accentuează deficitul în chestiune
  • este de acord cu FMI că este necesar să se pună accentul pe reechilibrarea dintre consolidare și creștere, și nu numai pe consolidarea finanțelor publice;
  • salută propunerea, prezentată de mai multe state membre, de a include în cadrul negocierilor privind CFM o „clauză de revizuire” a conturilor între 2015 și 2016, care ar permite creșterea bugetului în curs de execuție, în favoarea domeniilor esențiale, precum ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și IMM-urile
  • invită Comisia și statele membre să profite de toate marjele de flexibilitate din componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere pentru a echilibra nevoile de investiții publice rentabile și sustenabile cu obiectivele de disciplină fiscală
  • consideră că acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, excluzând din limitele Pactului de stabilitate și de creștere nivelurile totale de cofinanțare națională prin fondurile structurale și de investiții europene, sau, de exemplu, ținând seama, în calculele ce intră sub incidența pactului, de nevoia de autofinanțare netă și nu brută a statului, adică de nevoia de autofinanțare netă a impozitelor care influențează cheltuielile efective (ținând seama în mod special de TVA) sau aplicând o adaptare diferită termenelor celor două surse (europeană și națională) de finanțare a acestor programe, permițând utilizarea integrală a fondurilor europene în primii ani de program și o utilizare totală a sursei naționale în ultimii ani de program, presupunând că, până la acel moment, statul membru vizat va obține rezultate concrete grație politicii sale de gestionare a nivelului de îndatorare publică;
  • solicită Comisiei ca cheltuielile publice suportate de statele membre pentru cofinanțarea programelor finanțate de fondurile structurale să nu figureze printre cheltuielile structurale, publice sau asimilate, luate în considerare în cadrul acordului de parteneriat pentru verificarea respectării Pactului de stabilitate și de creștere, în măsura în care este vorba despre o obligație care derivă direct din respectarea principiului adiționalității
  • solicită ca cheltuielile publice de implementare a programelor cofinanțate de fondurile structurale și de investiții să fie excluse din definiția deficitelor structurale din Pactul de stabilitate și de creștere, întrucât aceste cheltuieli sunt dedicate sprijinirii competitivității, creșterii și creării de locuri de muncă și în mod special creării de locuri de muncă pentru tineri
  • îndeamnă Comisia și statele membre să analizeze, în contextul actualelor negocieri privind viitoarea Uniune economică și monetară, toate marjele de flexibilitate din politica macroeconomică ce permit investițiile rentabile, mai ales prin reconceperea relației dintre Pactul de stabilitate și de creștere și investițiile publice rentabile și excluderea cheltuielilor publice de implementare a programelor co-finanțate de la fondurile structurale și de investiții în cadrul politicilor de favorizare a creșterii, de la normele privind controlul bugetar prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Consiliul de Securitate al ONU a respins un proiect de rezoluţie al SUA care viza prelungirea embargoului privind armele în Iran

Iulian Soare

Consiliul de Securitate al ONU a respins, vineri, un proiect de rezoluţie al SUA care viza prelungirea embargoului asupra vânzărilor de arme către Iran, care… Mai mult

Europa

VIDEO/ Mii se manifestanți s-au adunat din nou la Minsk pentru a protesta împotriva realegerii președintelui Aleksandr Lukaşenko

Iulian Soare

Mii de manifestanţi s-au adunat din nou în capitala belarusă Minsk, sâmbătă, pentru a protesta împotriva realegerii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează presa internațională. Oamenii au… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Razvan Diaconu

Delegaţii USR şi ai PLUS au adoptat sâmbătă, într-un Congres desfăşurat online, protocolul de fuziune a celor două partide. Partidul se va numi „USR PLUS”.… Mai mult

Stiri

VIDEO/ Klaus Iohannis: Vom continua demersurile pentru sporirea prezenţei aliaţilor în structurile NATO de pe teritoriul României

Alexandra Pele

România şi-a consolidat în ultimii ani statutul de aliat şi actor regional care participă activ la asigurarea securităţii euro-atlantice şi internaţionale, a declarat președintele Klaus… Mai mult

Stiri

Fonduri europene de 150 de milioane de euro pentru digitalizarea microîntreprinderilor și a IMM-urilor

Vladimir Ionescu

Programul Naţional de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, va beneficia de fonduri în valoare de 150 de… Mai mult

Europa

SUA au semnat sâmbătă un acord de intensificare a cooperării militare cu Polonia

Vladimir Ionescu

Secretarul de Stat american, Mike Pompeo (foto), a semnat sâmbătă un acord de intensificare a cooperării militare între Statele Unite şi Polonia care prevede suplimentarea… Mai mult

Stiri

Opinia Consiliului Fiscal privind rectificarea bugetară: Scenariul revizuit este mai realist, dar există riscuri ca deficitul să depășească proiecția Guvernului

Alexandra Pele

Consiliul Fiscal apreciază că scenariul macroeconomic revizuit al Guvernului este mai realist față de cel anterior, dar s-ar putea dovedi mai optimist în contextul ultimelor… Mai mult