La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

PE cere Comisiei Europene să renunțe la ”condiționalități macroeconomice” în politica de coeziune a regiunilor Europei

de Mariana Bechir 10.10.2013

Prin Rezoluţia din 8 octombrie, referitoare la constrângerile bugetare cu care se confruntă autoritățile regionale și locale în materie de cheltuieli din fondurile structurale, Parlamentul European cere Comisiei să simplifice normele și un nivel mai ridicat de flexibilitate și transparență în programarea și gestionarea fondurilor structurale, iar statelor membre, să cheltuiască eficient banii alocați.

PE este îngrijorat că măsurile prelungite de austeritate și politica economică strictă din 2011 și 2012, impunând o presiune crescută asupra bugetelor publice și reduceri ale acestora, riscă să pericliteze Strategia Europa 2020, se spune în preambului Rezoluției.

Motivele invocate de PE

  • criza economică și financiară mondială a dăunat coeziunii sociale, economice și teritoriale în UE, cauzând creșterea șomajului, scăderea PIB-ului și accentuând disparitățile regionale și deficitele bugetare la nivel național, regional sau local
  • efectele politicilor de austeritate asupra finanțelor la nivel local au fost devastatoare, conducând la reducerea sau moderarea mai multor linii bugetare și periclitând astfel capacitățile de finanțare/cofinanțare pentru investiții la nivelul autorităților naționale, regionale și locale
  • pactul fiscal s-a dovedit inadecvat pentru contracararea dificultăților crizei și un pact privind creșterea, care permite investiții majore la nivelul Uniunii, este avut în vedere ca opțiunea cea mai viabilă, în contextul existenței unui consens, în prezent, că măsurile de austeritate fiscală și reducerile bugetare neînsoțite de investiții nu pot revitaliza economia și nu vor crea premisele favorabile pentru noi locuri de muncă și creștere economică
  • fondurile structurale europene și de investiții vizează promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, reducând disparitățile regionale
  • numai câteva state și-au menținut sprijinul pentru investiții locale, iar celelalte, confruntate cu criza datoriilor suverane, au decis să înghețe sau să-și reducă sprijinul financiar pentru investiții acordat autorităților locale

Capacitatea de finanțare de care dispun regiunile UE

  • PE subliniază nevoia de a reface și de a îmbunătăți capacitatea financiară la nivel regional și de a oferi asistență tehnică corespunzătoare, îndeosebi în implementarea de proiecte comune complexe și gestionate la nivel local, pentru a asigura investiții publice pentru programe și proiecte menite să impulsioneze creșterea sustenabilă, să combată excluziunea socială și să restabilească structura socială, oferind servicii sociale și medicale adecvate, precum și să creeze locuri de muncă, mai ales la nivel regional și local
  • consideră că alocația adițională specifică destinată regiunilor ultraperiferice nu ar trebui să intre sub incidența concentrării tematice și nici să fie utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare legate de caracteristicile și constrângerile menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu care se confruntă regiunile ultraperiferice
  • constată, totodată, că alocația adițională specifică poate fi utilizată, de asemenea, pentru a contribui la finanțarea ajutoarelor de funcționare și a cheltuielilor care acoperă obligații și contracte de servicii publice în regiunile ultraperiferice
  • solicită instituțiilor să îmbunătățească dispozițiile în vigoare astfel încât regiunile din anumite state membre deosebit de afectate de criza financiară să-și poată îmbunătăți în continuare capacitatea de a absorbi fonduri structurale și de coeziune și să prevină dezangajarea masivă de credit;
  • se declară cu fermitate pentru o mai mare transparență și simplificare a proceselor bugetare la toate nivelurile de administrare (inclusiv identificarea explicită a finanțării UE în bugetele naționale și regionale), precum și asigurarea disponibilității datelor la nivel UE privind modul de cheltuire a resurselor financiare ale UE la nivel regional (acolo unde este posibil), precum și clarificarea modului în care prioritățile și finanțarea sunt aliniate la nivelul UE, al statului membru și la nivel regional pentru atingerea priorităților europene
  • solicită Comisiei și BEI să găsească modalități inovatoare de finanțare a investițiilor pe termen lung ale autorităților locale și regionale, inclusiv prin atragerea de capital privat; subliniază rolul esențial jucat de instrumentele de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) în finanțarea proiectelor de interes european, și solicită o mai mare cooperare și sinergie între aceste instrumente și fondurile structurale
  • subliniază importanța Jessica în susținerea dezvoltării urbane sustenabile și a reabilitării zonelor urbane prin mecanisme de inginerie financiară și solicită o utilizare mai amplă a acestui instrument în viitoarea perioadă de programare

Politica economică a UE și investiții pentru creștere și locuri de muncă

  • PE își exprimă convingerea că este necesară concentrarea tematică asupra unui număr redus de priorități; subliniază, cu toate acestea, că este nevoie de flexibilitate pentru a permite statelor membre și regiunilor să răspundă în modul cel mai eficient la obiectivele comune, respectând, în același timp, caracteristicile teritoriale, economice și sociale
  • își reafirmă cu fermitate opoziția la introducerea unei condiționalități macroeconomice în politica de coeziune 2014-2020 care să penalizeze regiunile și grupurile sociale deja vulnerabilizate de criză, o eventuală suspendare a plăților putând avea efecte disproporționate în anumite state membre și mai ales regiuni, în ciuda participării lor depline la eforturile de echilibrare a bugetelor publice, care nu ar conduce decât la vulnerabilizarea statelor aflate în dificultate din punct de vedere financiar, neglijând eforturile de solidaritate esențiale menținerii echilibrului macroeconomic în cadrul Uniunii; consideră, în plus, că o astfel de sancțiune nu ar putea fi înțeleasă de populația europeană, sporind astfel neîncrederea acesteia într-un moment istoric în care populația este deja grav afectată de criză și de efectele politicii de austeritate
  • consideră că, în această perioadă de contracție a finanțelor publice, principiul adiționalității trebuie regândit pentru ca aplicarea acestuia să fie coerentă cu cadrul de guvernanță economică europeană, și solicită desfășurarea unei dezbateri pe această temă, în cadrul negocierilor privind politica de coeziune de după anul 2013
  • ia act de observațiile recente ale FMI că măsurile de austeritate afectează țările care le aplică nerațional, dat fiind că, într-un context de criză economică mondială, imposibilitatea de a reduce deficitul public obstrucționează redresarea pe termen scurt prin reducerea veniturilor fiscale ceea ce, astfel, accentuează deficitul în chestiune
  • este de acord cu FMI că este necesar să se pună accentul pe reechilibrarea dintre consolidare și creștere, și nu numai pe consolidarea finanțelor publice;
  • salută propunerea, prezentată de mai multe state membre, de a include în cadrul negocierilor privind CFM o „clauză de revizuire” a conturilor între 2015 și 2016, care ar permite creșterea bugetului în curs de execuție, în favoarea domeniilor esențiale, precum ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și IMM-urile
  • invită Comisia și statele membre să profite de toate marjele de flexibilitate din componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere pentru a echilibra nevoile de investiții publice rentabile și sustenabile cu obiectivele de disciplină fiscală
  • consideră că acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, excluzând din limitele Pactului de stabilitate și de creștere nivelurile totale de cofinanțare națională prin fondurile structurale și de investiții europene, sau, de exemplu, ținând seama, în calculele ce intră sub incidența pactului, de nevoia de autofinanțare netă și nu brută a statului, adică de nevoia de autofinanțare netă a impozitelor care influențează cheltuielile efective (ținând seama în mod special de TVA) sau aplicând o adaptare diferită termenelor celor două surse (europeană și națională) de finanțare a acestor programe, permițând utilizarea integrală a fondurilor europene în primii ani de program și o utilizare totală a sursei naționale în ultimii ani de program, presupunând că, până la acel moment, statul membru vizat va obține rezultate concrete grație politicii sale de gestionare a nivelului de îndatorare publică;
  • solicită Comisiei ca cheltuielile publice suportate de statele membre pentru cofinanțarea programelor finanțate de fondurile structurale să nu figureze printre cheltuielile structurale, publice sau asimilate, luate în considerare în cadrul acordului de parteneriat pentru verificarea respectării Pactului de stabilitate și de creștere, în măsura în care este vorba despre o obligație care derivă direct din respectarea principiului adiționalității
  • solicită ca cheltuielile publice de implementare a programelor cofinanțate de fondurile structurale și de investiții să fie excluse din definiția deficitelor structurale din Pactul de stabilitate și de creștere, întrucât aceste cheltuieli sunt dedicate sprijinirii competitivității, creșterii și creării de locuri de muncă și în mod special creării de locuri de muncă pentru tineri
  • îndeamnă Comisia și statele membre să analizeze, în contextul actualelor negocieri privind viitoarea Uniune economică și monetară, toate marjele de flexibilitate din politica macroeconomică ce permit investițiile rentabile, mai ales prin reconceperea relației dintre Pactul de stabilitate și de creștere și investițiile publice rentabile și excluderea cheltuielilor publice de implementare a programelor co-finanțate de la fondurile structurale și de investiții în cadrul politicilor de favorizare a creșterii, de la normele privind controlul bugetar prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamenter auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult