Miercuri, săptămâna trecută, s-au împlinit șase luni de când Kremlinul și-a lansat invazia în Ucraina. Pe măsură ce Rusia își bombardează vecinul, în ceea ce a devenit cel mai mare război european din 1945 încoace, repercursiunile războiului influențează și Orientul Mijlociu.
Regiune volatilă, Orientul Mijlociu nu face excepție de la perturbările provocate de conflictul din Europa. Dar, în contrast cu multe alte state, țări din Orientul Mijlociu prosperă imens pe măsură ce luptele continuă.
CNN prezintă patru moduri în care războiul din Ucraina a afectat Orientul Mijlociu în ultimele șase luni:
Profit pentru exportatorii de energie
Războiul a dus la creșterea prețului petrolului până la maximul din ultimii 14 ani. Acest lucru a dus la creșterea inflației și la o contracție economică la nivel global. Dar pentru statele din Golful Persic bogate în energie războiul a adus profituri după o scădere economică de opt ani cauzată de prețul scăzut al petrolului și de pandemia Covid-19.
Fondul Monetar Internațional prezice că statele exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu vor obține venituri suplimentare din petrol de 1,3 trilioane de dolari în următorii patru ani.
Banii suplimentari înseamnă că statele din Golf vor avea excedente bugetare pentru prima dată din 2014. Creșterea economică este, de asemenea, de așteptat să se accelereze semnificativ în regiune.
În primele patru luni ale acestui an, de exemplu, economia saudită a crescut cu 9,9%, cea mai mare din ultimii zece ani. În contrast puternic, economia SUA s-a redus cu 1,5%.
Războiul a adus oportunități și pentru producătorii de gaze din regiune. Timp de zeci de ani, țările europene au optat să importe gaz din Rusia prin conducte, în loc să fie transportat pe mare din țări îndepărtate.
Dar, pe măsură ce se îndepărtează de gazul rusesc, Europa caută noi parteneri potențiali de la care să cumpere. Qatarul a promis Europei jumătate din capacitatea sa totală de gaze în patru ani.
UE a semnat, de asemenea, acorduri de gaze cu Egipt și Israel, ambele aspirând la titlul de hub de gaze naturale în regiune.
Și într-o vizită la Paris, luna aceasta, președintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a semnat un acord care garantează exportul de motorină al Emiratelor Arabe Unite în Franța.
Puterile regionale se simt încurajate
Puterile regionale, care odată erau aspru criticate de Occident, par să fie din nou favorizate de Occident.
În ciuda faptului că înainte de alegeri a spus că Arabia Saudită este nefrecventabilă, președintele american Joe Biden a vizitat în iunie Arabia Saudită. Mișcarea a fost văzută ca o capitulare în fața ponderii regatului arab în economia globală, în speranța că acesta va produce mai mult petrol și va domoli inflația globală înainte de alegerile din SUA din noiembrie.
Această mișcare a eșuat în mare măsură, cartelul petrolier OPEC+ condus de Arabia Saudită optând pentru o creștere modestă a producției de petrol, pe care un analist a descris-o drept „o palmă” pentru Joe Biden.
Războiul i-a permis, de asemenea, președintelui turc Recep Tayyip Erdogan să se poziționeze ca o figură indispensabilă în ordinea internațională. Confruntat cu o economie în scădere în țară și cu alegerile de anul viitor, el a folosit cu pricepere poziția geopolitică a țării sale pentru a extrage concesii pentru Turcia în străinătate, amânând aderarea țărilor nordice la NATO. Tayyip Erdogan a menținut, de asemenea, relații cordiale cu Rusia, în timp ce s-a opus în mod public războiului, vânzând drone Ucrainei, chiar jucând rol de mediator între beligeranți.
Se schimbă alianțele
Pe măsură ce rutele comerciale se schimbă odată cu războiul, la fel se schimbă și alianțele. Consilierul președintelui Emiratelor Arabe Unite, Anwar Gargash, a declarat în aprilie că războiul a dovedit că Statele Unite nu mai sunt la cârma ordinii internaționale. Mai mult, el a pus sub semnul întrebării supremația continuă a dolarului american în economia globală.
Abu Dhabi, a spus el, își reevaluează alianțele. „Hegemonia occidentală asupra ordinii globale este în ultimele sale zile”, a adăugat el. Ambasadorul EAU în SUA a declarat, la începutul acestui an, că relația sa cu Washington trece printr-un „test de stres”. Asta după ce Emiratele Arabe Unite s-au alăturat Indiei și Chinei și s-au abținut la votul rezoluției Consiliului de Securitate al ONU care condamna războiul Rusiei.
Pe măsură ce relațiile cu Occidentul sunt reevaluate, legăturile cu China par să crească. Luna trecută, Emiratele Arabe Unite a caracterizat vizita președintelui Camerei Reprezentanților SUA în Taiwan drept „provocatoare”, subliniind sprijinul pentru politica de o singură China.
Arabia Saudită a prezentat, de asemenea, China ca o alternativă la SUA, intensificând cooperarea militară cu Beijingul și luând în considerare vânzarea petrolului în yuani. Președintele chinez Xi Jinping, care nu a făcut nicio călătorie în străinătate de când au intrat în vigoare restricțiile Covid-19, este de așteptat să facă o călătorie de referință în regat în acest an.
„Unde este potențialul în lume astăzi?” – întreba prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman revista The Atlantic într-un articol publicat în martie. Răspunsul său: „Potențialul este în Arabia Saudită. Și dacă vrei să-l ratezi, cred că alți oameni din Est vor fi foarte fericiți”.
Criza alimentară crește tensiunile
O mare parte din lume a simțit impactul întreruperii transporturilor de cereale în urma invaziei Ucrainei, dar Orientul Mijlociu a fost printre cele mai afectate.
Aproximativ o treime din grâul mondial provine din Rusia și Ucraina, iar unele state din Orientul Mijlociu au ajuns să se bazeze pe aceste două țări pentru mai mult de jumătate din importurile lor.
Libia distrusă de război și Libanul distrus din punct de vedere economic au primit o lovitură dură din cauza perturbărilor aduse exportului de cereale, alături de Egipt – unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume.
Exporturile de cereale ale Ucrainei s-au reluat la sfârșitul lunii iulie, în urma unui acord încheiat cu ONU, prețurile globale la alimente s-au stabilizat, dar mulți din Orientul Mijlociu așteaptă încă transporturile blocate.
Creșterea inflației a afectat și o serie de economii precare din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor mărfurilor în Irak și Iran i-a scos pe mulți în stradă.
Iar în Egipt, unde în urmă cu doar un deceniu o revoltă a răsturnat fostul regim sub sloganul „pâine, libertate și justiție socială”, tensiunile sociale cresc la fel de susținut precum inflația.
***
