Studiul anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients WAIT Survey, realizat în parteneriat cu IQVIA, arată că, în Europa, în funcție de țară, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi.
În acest clasament, potrivit datelor organizației europene, România se află pe ultimul loc.
Studiul EFPIA vizează 39 de țări (27 state UE și 12 non-UE). Față de studiul din 2021, au fost excluse de la culegere și interpretare date Ucraina, Belarus și Republica Moldova, fiind incluse Cipru, Luxembourg, Malta și Kazahstan.
Accesul la medicamente noi
Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări.
Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 133 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară. România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 899 de zile, mai prost decât în studiul de anul trecut, când figura cu o medie de 883 de zile.
La nivelul UE, media este de 511 zile.
Alte date semnificative:
- Din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017-2020, doar 38 au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2022. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Danemarca 129, Austria și Italia 127 fiecare Slovenia 78, Ungaria 65, iar Bulgaria 49. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre m edicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.
- Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 30 de luni (899 zile), în creștere față de ultimele două rapoarte anterioare.
- Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
Acces la medicamente oncologice
În privința ariilor terapeutice, accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească oarecum, în România fiind disponibile 10 dintre cele 45 de noi tratamente oncologice avizate în UE între 2017-2020. Timpul de așteptare pentru aceste noi tratamente (mai exact de la aprobarea la nivel UE până la introducerea pe lista compensatelor din România) rămâne și la capitolul oncologice, cel mai mare, de 964 de zile.
Accesul la medicamentele orfane – medicamente pentru tratarea bolilor rare – continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.
În România, de exemplu, sunt disponibile 13 dintre cele 60 de medicamente avizate la nivel UE.
***
