Surpriză negativă pentru Universități, cărora li s-a promis creșterea salariilor cadrelor universitare:
Guvernul Sorin Grindeanu a mărit salariile, începând de la 1 ianuarie 2017, cu o medie de 15%. Însă costurile cad pe Universități. Care au de ales: fie măresc taxele de studii pentru mărirea salariilor profesorilor, fie banii sunt luați de la bugetele de Cercetare.
Important: Nu doar că guvernul nu a prins aceste măriri salariale în Legea bugetului: dar au și alocat, prin buget, cu 0,3% mai puțini bani pentru Universități față de anul trecut.
*
Generozitatea executivului nu a fost însoțită însă și de o suplimentare a alocărilor pentru sistemul universitar, astfel încât fiecare instituție de învățământ superior se descurcă cum poate – cei mai mulți, redistribuind spre salarii banii destinați cercetării și dotării laboratoarelor.
Soluțiile sunt provizorii, fiindcă nimeni nu are fonduri pentru a suporta la infinit măsura – dacă Executivul nu va face o rectificare pentru asigurarea sumelor lipsă, universitățile ar putea fi obligate să ia în considerare și varianta creșterii taxelor de școlarizare pentru locurile cu plată sau reducerea semnificativă a numărului acestor locuri.
Efectul va fi, potrivit rectorului Marile Pirtea, de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), o scădere a calității pregătirii absolvenților de învățământ superior, deoarece mulți tineri vor opta pentru facultăți mai puțin performante, dar accesibile financiar, sau se vor angaja pentru a putea suporta taxele.
Asta, în cazul tinerilor care vor alege în viitor facultatea. Pentru cei deja înregistrați, care sunt cel puțin în anul I de studii, o creștere a taxelor ar putea echivala cu abandonul.
Iar România se confruntă deja cu o rată uriașă a abandonului în învățământul superior – potrivit ultimei cercetări a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), datele pentru 2015, care vor fi anunțate săptămâna viitoare, arată că 38% din studenți au renunțat din varii motive la studii.
În 2013, rata a fost de 39,07%.
HG care pune presiune: Majorarea salariilor cu banii Universităților
Prin Legea bugetului, universitățile au primit pentru 2017 sume cu 0,3% mai mici decât anul trecut, în pofida promisiunilor electorale din programul ale PSD – ALDE, în condițiile în care alocările per student (bugetat; pentru ceilalți nu se alocă fonduri) la o facultate cu coeficientul 1 este de aproximativ 2.500 de lei, în timp ce costurile reale de școlarizare urcă la 3.500 – 4.000 de lei.
Nicio universitate nu a protestat oficial din cauza acestei reduceri bugetare, diferența urmând să fie acoperită din sursele proprii.
Pe 27 ianuarie, Guvernul a aprobat însă Hotărârea 38, care a lăsat în offsaid marile universități – articolul unic prevede că salariile de bază ale personalului din învăţământ se majorează în medie cu 15%, de la 1 ianuarie 2017.
Salariile de bază pentru învățământul universitar:
Cum au rezolvat problema marile universități : Tăieri de la Cercetare, sau creșterea taxelor de studii pentru studenți ?
Probleme vor avea universitățile mari, performante, care atrag studenți pe locuri cu taxă, nu cele mici, unde se ocupă cu greu locurile bugetate.
În contextul subfinanțării cronice a universității și scăderii numărului de studenți din cauze demografice, marja de manevră financiară a universităților este extrem de limitată, potrivit UVT, sau lipsește cu totul, în opinia rectorului Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Universitatea din Iași abordează creșterea cu legea în mână – Nu se plătește majorarea, se așteaptă ca guvernul să trimită și banii
Prima zi de salariu majorat a trecut, dar Universitatea Al. Ioan Cuza nu a virat suplimentul de 15%.
Rectorul, profesorul de Tudorel Toader (foto), fost judecător la Curtea Constituțională, a explicat pentru cursdeguvernare.ro, că Universitatea a trimis Ministerului Educației o adresă pentru a cere fondurile suplimentare implicate de HG 38:
„Noi știm următorul lucru: orice hotărâre, orice soluție legislativă adoptată trebuie să indice sursa de finanțare.
Prin urmare, așteptăm ca Guvernul să ne dea și banii aferenți. Până nu se primesc banii, nu se vor face aceste majorări.
Cine a dat legea, bine a făcut, să dea și banii. Așa, o lege e ușor de dat”.
În momentul în care vor sosi banii, iar rectorul speră că nu va dura mai mult de o lună, cadrele universitare vor primi și majorările aferente lunii ianuarie:
„Eu n-am un excedent de rezervă, să iau de colo și să pun dincolo, temporar.
Eu sper că într-o lună de zile vor veni banii și îi vom da din urmă, pentru că dreptul s-a născut în momentul apariției legii”, a declarat profesorul Tudorel Toader.
Universitatea Babeș – Bolyai, soluție de avarie – bani pentru salarii, luați de la cercetare
La Cluj, banii pentru suplimentarea cu o medie de 15% a salariilor au fost luați de la alte capitole de cheltuieli prevăzute pentru anul acesta. Capitole foarte importante – dezvoltare, stimularea cerectării, dotarea unor laboratoare etc.
Deocamdată, se vor descurca, fiindcă este cea mai mare universitate, pentru că au multe fonduri extrabugetare: anul trecut, 52% din fonduri au venit de la buget și 48%, din venituri proprii.
„Din aceste venituri proprii am reușit să facem față, dar asta pentru timp limitat”, a declarat rectorul Ioan Aurel Pop (foto), pentru cursdeguvernare.ro.
„Avem fonduri pentru că suntem cea mai mare universitate din țară, avem foarte mulți studenți care plătesc taxe și avem și venituri din relația cu mediul de afaceri, din donații, din parteneriate public-privat”, a mai explicat rectorul.
Și ei au trimis ministerului o adresă oficială și așteaptă să fie tratați ca o instituție de stat, adică să primească de la bugetul de stat „măcar o cotă parte din aceste măriri”.
Universitatea de Vest: Luăm bani de la performanță și apoi vedem ce și cum
La Universitatea de Vest s-a adoptat aceeași soluție provizorie, a direcționării spre salarii a banilor prevăzuți pentru cercetare sau deplasări la conferințe internaționale, a explicat pentru cursdeguvernare.ro, rectorul Marilen Pirtea (foto).
Dar există temerea că, pe termen lung, situația va trebui reglată prin creșterea taxelor de școlarizare sau reducerea numărului studenților de pe locurile cu plată:
„Semnalul este foarte descurajant pentru universitățile mari, care atrag mai mulți studenți cu taxă.
Există posibilitatea să mărești taxa, însă îi descurajezi pe acești studenți. Fie suportă părinții sau se angajează acești studenți, fie nu mai vin și se duc undeva unde taxele sunt mai mici.
Taxele fiind mai mici, poate și calitatea este redusă”, a mai declarat rectorul UVT.
Din fonduri proprii a majorat salariile și Universitatea București, a explicat rectorul Mircea Dumitru (foto), fost ministru al Educației. „Dacă legea ne-a impus, am plătit”, spune acesta.
Dar și UB așteaptă ca Ministerul Educației să livreze echivalentul creșterii cu 15% a cheltuielilor cu personalul universitar.
De altfel, Consorțiul Universitaria, din care fac parte aceste patru cele mai mari universități românești – Universitatea din București, Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara – și academia de studii economice din Bucuresti, pregătesc o adresă comună prin care să solicite Ministerul Educației alocarea sumelor aferente HG 38.
Cea mai mare taxă de școlarizare din România – 9.000 de lei, la UMF București
Taxele de școlarizare practicate de facultățile de stat românești sunt relativ mici, comparativ cu cele din Marea Britanie, de exemplu.
Dar nici universitățile românești nu se compară cu cele Regat – doar patru instituții autohtone de învățământ superior intră în cele mai respectate clasamente internaționale. La categoria 500+
Pe de altă parte, taxele din România sunt comparabile cu cele de la universitățile publice din Germania – țară care acordă o atenție deosebită valorizătii inteligenței și sistemului de educație.
Cele mai mari taxe în România sunt percepute la facultățile de medicină, potrivit tabelelor de mai jos, unde se pot vedea și locurile de la admiterea din 2016:
Urmează facultățile de informatică:
Facultățile de studii economice:
Facultățile de drept:
Urmărește-ne pe Google News
