luni

26 februarie, 2024

7 aprilie, 2016

securitate ciberneticaPreşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că va invita partidele parlamentare, săptămâna viitoare, marţi şi miercuri, la consultări pe tema legilor ce ţin de securitatea naţională.

Potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale, programul consultărilor va fi următorul:

Marți, 12 aprilie 2016:


• Ora 10:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

• Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

• Ora 12:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

Miercuri, 13 aprilie 2016:


• Ora 10:00 – Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR);

• Ora 11:00 – Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);

• Ora 12:00 – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

”Marţi şi miercuri mi-am propus să aflu opinia partidelor politice. Nu doresc să mai întârzii acest proces”, a anunțat şeful statului miercuri, în cadrul unui interviu acordat TVR, adăugând că ”aceste chestiuni devin tot mai arzătoare”.

Iohannis a argumentat că norocul şi profesionalismul serviciilor au ferit România de evenimente teroriste până în prezent, dar că legile trebuie aduse la zi sau legislaţia mai veche înlocuită ”cu una mai bună pe alocuri”.

El a precizat că invitaţiile vor fi trimise joi, iar luni va discuta chestiunea şi cu premierul Dacian Cioloş.

”Eu sunt convins că Parlamentul va găsi soluţia cea mai bună”, a subliniat şeful statului, arătând că îşi doreşte consultări şi cu politicienii, şi cu societatea civilă.

El a insistat asupra faptului că statul trebuie să apere şi să garanteze drepturile şi libertăţile civile în egală măsură în care trebuie să asigure un climat de siguranţă.

Preşedintele a făcut referire la declaraţia de presă susţinută după şedinţa de prezentare a bilanţului SRI pe anul 2015, când a făcut referire la restanţele pe care România le are în materie de legislaţie a securităţii.

”Mă refer aici atât la reluarea discuţiei cu privire la legislaţia din domeniul securităţii cibernetice, cât şi la ansamblul reglementărilor în domeniul securităţii naţionale. Absenţa unei legislaţii coerente, unitare şi actualizate în materie de securitate naţională rămâne o temă sensibilă. Avem nevoie de o reformă legislativă, care necesită timp, dezbatere şi coordonare, dar care nu mai poate întârzia”, spunea atunci Klaus Iohannis.

La același bilanț, directorul instituției, Eduard Hellvig, a lansat mesaje oarecum contradictorii: la începutul declarației a menționat că instituția lucrează într-un ”cadru legislativ inadecvat, într-o continuă schimbare”, iar câteva minute mai târziu a afirmat că ”deciziile recente (de natură legislativă, referitoare la interdicția interceptărilor în dosarele penale – n. red.) nu au un impact major” asupra activității SRI.

În februarie 2016, Curtea Constituțională a decis că SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele penale.

O serie de legi legate de siguranța națională au fost declarate neconstituționale în trecut de CCR. E vorba de:

  • legea privind obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor
  • legea cartelelor pre-pay
  • legea privind securitatea cibernetică

Supranumite ”legile Big Brother”, aceste legi au mai făcut obiect al consultarilor la Cotroceni și în 2015, în luna mai. Partidele au subscris fără excepție la proiectele elaborate la acea dată, susținute puternic de SRI.

Președintele CCR, Augustin Zegrean, a denunțat anumite presiuni pe care SRI le-ar fi exercitat asupra curţii pentru “validarea” legislaţiei Big Brother și a afirmat că o parte a colegilor săi au informat despre această situație forurile europene.

Unul ditre motivele oficiale ale demisiei lui George Maior din fruntea SRI a fost eșecul legilor solicitate de serviciu.

Solicitate în premieră să colaboreze la elaborarea acestei legislații, Centrul pentru Jurnalism Independent și Active Watch, alături de APADOR-CH și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, s-au numărat printre organizaţiile care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la insistenţa cu care instituţiile abilitate ale statului au re-propus la început de an 2015, în regim de urgenţă, ”un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

*Notă:În România nu există corporații care sa-și unească forțele pentru

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: