La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Part-time-ul în Europa și România: Guvernul speră să reducă subocuparea prin impozitarea part-time-lui ca norma întreagă

de Mariana Bechir 23.5.2017

Anul trecut, 8,782 milioane de europeni erau disponibili să înceapă lucrul dar nu căutau un loc de muncă, potrivit Eurostat. Dintre aceștia, aproximativ 345.000 (aproape 4%) erau români.

Alți aproximativ 2,270 milioane cetățeni europeni își căutau un job dar nu puteau începe imediat lucrul.

Cei doi indicatori, care totalizează așa-numita forța de muncă potențială, au evoluat diferit în ultimii doi ani, precizează Eurostat – în timp ce numărul persoanelor care nu erau imediat disponibile a scăzut, cel al descurajaților, persoanele care nu-și mai căutau un job, a crescut (de la aproximativ opt milioane, în 2005, la 8,8 milioane în 2016).

Datele INS arată că în România trendul este invers, numărul descurajaților scăzând la 345.000 anul trecut, față de 357.000 în anul anterior.

Acestor categorii li se mai adaugă și categoria subocupată a lucrătorilor part – time care ar dori să muncească normă întreagă – 9,481 million europeni, dintr-un total de 45,3 milioane de lucrători cu program parțial.

Ponderea medie în UE a celor care doresc program complet în totalul lucrătorilor part- time este de 20,9%, în timp ce în România, această categorie de salariați reprezintă aproape 30% din totalul muncitorilor cu normă redusă.

Se observă că cei mai mulți lucrători part – time fără voie se înregistrează în Grecia (circa 75%), iar cei mai puțini, în Cehia (aproximativ 8%).

Ca specific național se mai remarcă și faptul că România, cu un procent la mijlocul clasamentului UE în ceea ce privește forța de muncă adițională, cele două categorii se reduc la una singura – persoanele care nu-și caută de lucru (și poate nu au muncit în viața lor). Lipsește practic subindicatorul celor care caută un job dar nu sunt disponibili imediat:

Soluția Guvernului Grindeanu pentru reducerea subocupării: impozitarea part-time-ului ca normă întreagă

De la 1 iulie, Guvernul dorește să impoziteze munca part – time, indiferent că este vorba despre 2, 4 sau ore, la fel ca cea cu normă întreagă – vor fi plătite contribuții corespunzătoare unei norme întregii cu remunerație la nivelul salariului minim pe economie.

Guvernanții speră astfel să scoată la suprafață joburile unde se lucrează program complet, dar se face evaziune.

„Astăzi, în România există 360.000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit. Aici vorbim de o zonă de muncă la gri. Contractul se face pe sumă mică, dar e puțin credibil că cineva poate să trăiască dintr-un (astfel de – n. red.) venit”, declara ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.

Datele oficiale arată că în decembrie 2016 existau 712.036 de astfel de contracte, din care circa jumătate trăiau doar din această sursă de venit, pe când alții aveau și un contract cu normă întreagă sau mai multe contracte parțiale.

Din totalul de peste 712.000 contracte part-time, 587.158 erau plătite cu sume de până la 1.250 de lei, salariul minim din acea perioadă. Mai precis, salariul mediu pentru aceste 587.158 contracte era de 543 lei.

De asemenea:

  • 34.151 erau plătiți cu sume între 1.250 și 1.500 de lei
  • 27.834 – între 1.501 și 2.00 lei
  • aproximativ 45.000 de angajați aveau salarii între 2.001 și 4.000 lei
  • aproape 12.000 primeau între 4.001 și 10.000 lei
  • 1.014 persoane – peste 15.000 lei

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult