O nouă rezoluţie non-legislativă privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen căt mai curând posibil se află pe agenda de săptămâna viitoare a Parlamentului European.
Rezoluţia este non-legislativă şi recomandă Consiliului UE să ia o decizie promptă şi pozitivă pentru a permite accesul celor două state la spaţiul de liberă circulaţie.
În iunie 2011, Parlamentul European a sprijinit aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi a reiterat poziţia de mai multe ori, în cei aproape opt ani care au trecut.
România şi Bulgaria au aplicat parţial regulile Schengen, arată PE. Decizia finală pentru ca cele două ţări să devină membre trebuie luate în unanimitate de statele Uniunii Europene.
La sfârșitul lunii noiembrie, liderul PPE Manfred Weber declara că Bulgaria va intra în Schengen cu frontierele aeriene, la 1 ianuarie 2019.
Premierul olandez, Mark Rutte, declara, în septembrie, în urma unor discuţii purtate cu autorităţile de la Bucureşti, că s-a căzut de acord asupra mai multor teme care vizează cooperarea bilaterală şi în cadrul UE, dar „nu pe toate punctele, cum este Schengen”.
În ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, UE privește Bulgaria și România, la fel ca în cazul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), ca un tandem, deci, teoretic, o modificare de statut ar trebui să vizeze ambele state.
Dacă Bulgaria primește semnale pozitive, situația e diferită în cazul României.
”Nu suntem de acord pe toate punctele, cum este Schengen, dar e adevărat că suntem de acord pe multe alte chestiuni. În primul rând, UE: proiectul european este foarte important, o piaţă puternică în care toate naţiunile să lucreze şi să lucrăm împreună pentru a putea furniza o securitate colectivă pentru toţi cetăţenii săi. Şi în timpul Preşedinţiei române (la Consiliul UE – n.r.) discuţiile se vor focusa pe Brexit, pe migraţie şi cred că Preşedinţia română va fi ţinută minte pentru multe motive, dar unul dintre cele mai importante va fi bugetul pe următorii cinci ani, proiectul pe următorii cinci ani. Deci, România îşi va pune însemnele în acest sens pe următorii cinci ani, moştenirea sa se va vedea foarte clar. Am încredere totală în Preşedinţia română şi Olanda va lucra constructiv întotdeauna cu România atunci când există probleme”, afirma Mark Rutte la Palatul Victoria, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de premierul român, Viorica Dăncilă.
Urmărește-ne pe Google News
