Într-o rezoluție neobișnuit de dură, deputații din Parlamentul European spun că vor lansa o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene dacă executivul va debloca alte fonduri înghețate pentru Ungaria, transmite Euronews.
Textul, aprobat joi după-amiază cu 345 de voturi pentru, 104 împotrivă și 29 de abțineri, vine la o lună după ce Comisia a deblocat 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria.
Oficial, fondurile au fost deblocate pentru că Budapesta a realizat o serie de reforme judiciare solicitate de de Bruxelles. Neoficial, se afirmă că banii au fost deblocați doar pentru a determina Ungaria să renunțe la veto-ul pe revizuirea bugetului UE, care conține și ajutorul financiar acordat Ucrainei.
Comisia reține în continuare 11,5 miliarde de euro din partea alocată Ungariei din fondurile de coeziune și cea mai mare parte din planul de redresare și de reziliență, 10,4 miliarde de euro, situație pe care premierul Viktor Orbán a denunțat-o drept „șantaj financiar”.
Ursula von der Leyen amenințată cu procese
Cu toate acestea, măsura de deblocare parțială a fondurilor înghețate a înfuriat Parlamentul, așa cum reiese din rezoluția dură a europarlamentarilor, care ridică posibilitatea de a da în judecată executivul Ursulei von der Leyen dacă se deblochează și mai mulți bani.
Un astfel de proces ar fi înaintat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din Luxemburg.
Parlamentul „va utiliza oricare dintre măsurile juridice și politice de care dispune dacă Comisia va debloca fonduri fără ca criteriile să fie îndeplinite sau dacă nu reușește să asigure punerea în aplicare deplină a legislației relevante, având în vedere responsabilitatea sa de a acționa ca gardian al tratatelor și de a proteja interesele financiare ale UE”, se arată în text.
„Comisia este responsabilă din punct de vedere politic în fața Parlamentului”, adaugă acesta.
Parlamentul dorește invalidarea deciziei Comisiei
În plus, europarlamentarii au instruit serviciul juridic să revizuiască validitatea deciziei de 10,2 miliarde de euro, argumentând că reforma judiciară aprobată de Budapesta nu „respectă standardul de independență judiciară” consacrat în tratatele UE, deoarece măsurile nu „asigură suficiente garanții împotriva influenței politice și pot fi fie eludate, fie aplicate în mod inadecvat”.
Reforma, pe care Comisia a considerat-o suficient de satisfăcătoare, a fost criticată și de societatea civilă.
Într-o analiză comună, Amnesty International și Comitetul Helsinki din Ungaria au afirmat că soluțiile „sunt improvizate și încalcă legile și regulamentele relevante, precum și principiile statului de drept”.
***
