marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 martie, 2015

parlament2Majoritatea parlamentară a introdus în proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților amendamente menite să consolideze sau chiar să sporească imunitatea în fața solicitărilor justiției, dând posibilitatea ca acestea să fie respinse pe motiv că ele nu conțin ”motive temeinice și concrete” din partea procurorilor.

Proiectul intră în dezbatere miercuri, în contextul în care parlamentarii ar trebui să voteze și asupra cererilor de arestare a deputatului Theodor Niculescu și a senatorilor Dan Șova și Darius Vâlcov.

De menționat că amendamentele privind imunitatea au mai fost respinse de Curtea Constituțională în 2013 și sunt criticate și de Parchetul General, care ceruse în urmă cu două săptămâni simplificarea procedurilor de ridicare a imunității și care acuză încălcarea principiului separației puterilor în stat prin încercarea deputaților de a judeca probele la dosar, după cum se arată în observațiile transmise Parlamentului și obținute de cursdeguvernare.ro.


Raportul privind modificarea regulamentului Camerei Deputaților are și o altă miză: propunerile care fac practic imposibilă schimbarea președintelui Camerei, odată cu formarea unei noi majorități parlamentare.

PNL va ataca proiectul al CCR, dacă amendamentele vor trece de votul plenului.

Unul dintre cele două amendamente se referă la art 157 care reglementează ridicarea imunității în cazul unui parlamentar care este și membru al Guvernului:

Raportul comisiei juridice va face referiri punctuale  la motivele concrete, legale și temeinice invocate. Acesta se aprobă cu votul secret al majorității membrilor prezenți.


Pe lângă introducerea sintagmei ”referiri punctuale  la motivele concrete, legale și temeinice invocate”, discutarea cu celeritate a solicitărilor nu a fost rezolvată, termenele pentru dezbatere fiind în continuare extrem de generoase: comisia juridică are termen de 14 zile pentru a prezenta raportul, iar plenul are termen de 5 zile pentru vot.

Al doilea amendament se referă la art 195 referitor la ridicarea imunității pentru parlamentari și prevede introducerea aceleiași sintagme care permite Parlamentului să se se substituie puterii judecătorești:

alin 1. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.

În observațiile transmise Comisiei, Parchetul General atrage atenția asupra faptului că astfel se poate naște un conflict de natură constituțională ntre puterea legislativă și puterea judecătorească:

Punctul de vedere al Parchetului general, obținut de cursdeguvernare.ro :

Opinăm că nu este oportună teza a 2 -a din cuprinsul alin. (1 ‘): prin Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, Camera Deputaților nu poate să impună o astfel de obligație Ministerului Justiției. (…)

În plus instituie posibilitatea blocării procedurii în cazul în care Ministrul Justiţiei nu-şi execută respectiva obligaţie (de a pune la dispoziţie orice documente solicitate suplimentar) fără deosebire după cum această neexecutare este fundamentată sau nu pe motive obiective. Trebuie observat chiar că prin conferirea posibilităţii Comisei juridice (…) de a face verificări suplimentare, dincolo de materialul pus la dispoziţie de Ministrul Justiţiei, se poate genera un conflict juridic de natură constituţională, după cum a apreciat implicit Curtea Constituţională prin Decizia nr. 270/2008 care, referindu-se printre altele şi la procedurile vizând instituţia imunităţii parlamentare, arăta că prin ’’acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice” apare un astfel de conflict juridic.

Parchetul face trimitere și la decizii ale Curții Constituționale a României. Cea mai recentă decizie a magistraților de la CCR este din 2013, când, din nou, majoritatea parlamentară a încercat să introducă astfel de prevederi, pentru a a justifica blocarea solicitărilor de urmărire penală sau de arestare a colegilor acuzați de corupție.

DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE DIN 19 IUNIE 2013:

Referirile exprese la „motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative. (…) Interpretarea dispoziţiilor legale menţionate, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti. Prin obligativitatea indicării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale, se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator ori unui membru al Guvernului.

Potrivit unei înțelegeri politice invocate de liberali, prin vocea liderului de grup Ludovic Orban, s-a stabilit ca modificările la Regulamentul Camerei Deputaților să includă doar acele propuneri care întruneau consensul.

Ludovic Orban a precizat pentru cursdeguvernare.ro că, în cazul în care majoritatea PSD va impune aprobarea acestor amendamente, PNL va ataca proiectul la Curtea Constituțională. PNL a cerut și un punct de vedere din partea Consiliului Național al Magistraturii.

De altfel, raportul publicat pe site-ul Camerei Deputaților este semnat doar de președintele comisiei, deputatul PSD Gheorghe Emacu. Contactat de cursdeguvernare.ro, Gheorghe Emacu a susținut că miecruri va cere plenului eliminarea acestor amendamente ”care au suscitat atâtea discuții”, el refuzând însă să precizeze cine a inițiat aceste propuneri.

Modificarea regulamentului pentru ca PSD să-și poată păstra președintele Camerei chiar dacă pierde majoritatea

În proiectul de regulament, o altă miză este cea legată de posibilitatea de a revoca președintele Camerei Deputaților atunci când se schimbă majoritatea parlamentară. PSD a introdus un amendament care prevede revenirea la situația în care președintele nu poate fi revocat decât la cererea grupului parlamentar care l-a propus, PNL nefiind de acord.

Această prevedere funcționa în legislaturile anterioare. În 2012 USL a forțat revocarea președinților de atunci (Roberta Anastase la Camera Deputaților și Vasile Blaga la Senat) pe fondul conflictului major care a culminat cu suspendarea președintelui Traian Băsescu.

Curtea Constituțională a stabilit ulterior că președinții celor două Camere pot fi revocați însă regulamentul trebuie să prevadă temeiurile clare pentru care se cere înlocuirea acestora.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În prezent, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat există un vid în privința schimbării președinților, întrucât actele normative nu au fost puse în acord cu deciziile Curții Constituționale.

Și la Senat a fost demarat procesul de modificare a regulamentului, însă propunerile care vizează revocarea președintelui și imunitatea parlamentară vor intra în discuție abia după Paște, a precizat președintele Comisiei de regulament, Sebastian Grapă (PNL).

Descărcați aici observațiile Parchetului General

și Raportul Comisiei de Regulament al Camerei Deputaților

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: