Franța a informat secretarul general al Consiliul Europei, pe 24 noiembrie, că măsurile impuse prin starea de ugrență ar putea implica suspendarea aplicării Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Într-o notă transmisă secretarului general al Consiliului, reprezentanța permanentă a Franței invocă amenințarea teroristă care ar putea fi de lungă durată, potrivit informațiilor primite de la serviciile secrete și contextului internațional.
Nota care înștiințează Consiliul că este posibilă suspendarea pe trei luni a Convenției Europene a Drepturilor Omului face referire la articolul 15 din acest document:
Art.15
Derogarea în caz de stare de urgenţă
În caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional.
Potrivit acestui articol, această excepție nu privește articolele 2, 3, 4 și 7, care se referă la dreptul la viață, interzicerea torturii, la munca forțată și la condamnarea penală atunci când nu există bază legală pentru sancționarea unei infracțiuni.
Notificarea secretarului general al Consiliului Europei este prevăzută ca procedură pentru cazurile când se apelează la această derogare.
Derogarea nu exclude sancționarea Franței la CEDO
Aceasta nu înseamnă că Franța nu va putea fi sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după admiterea și pronunțarea pe cazurile individuale ce ar putea apărea ca urmare a suspendării.
Articolul 15 a mai fost invocat de Franța în 1984, în timpul tulburărilor din Noua Caledonie, scrie NextImpact.
Măsurile introduse de Franța
Parlamentul francez a votat luni o serie de modificări ale legii privind starea de urgență:
- Ministrul de Interne poate plasa în arest la domiciliu (fără mandat de la instanță) orice persoană asupra căreia există suspiciuni serioase că ar reprezenta o amenințare la adresa Franței
- Dacă persoana respectivă a fost condamnată în trecut pentru o infracțiune legată de terorism, ministrul poate impune ca aceasta să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată permanent.
- Ministrul de Interne și prefectul pot ordona percheziții fără a avea nevoie de mandat de la judecători, dacă există motive serioase pentru a se bănui că un anume loc este frecventat de o persoană care reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice și a securității
- Autoritățile au dreptul să caute în și să copieze informațiile din devices-urile suspecților
- Autoritățile pot dizolva orice organizații și grupuri (descrise foarte vag) care ar instiga sau participa la acte care încalcă ordinea publică
- Ministrul de Interne are dreptul de a bloca orice serviciu de comunicare publică online care incită la acte teroriste sau le glorifică (definirea este atât de largă, încât nu previne abuzurile).
UNHCR a avertizat că astfel de măsuri ce implică limitarea unor drepturi, precum cele la libera circulație și la liberă exprimare trebuie notiifcate și explicate, cu tot cu motivele penru care au fost luate.
“Acum, mai mult ca oricând, Franța trebuie să se comporte ireproșabil în ceea ce privește drepturile omului”, a declarat Izza Leghts, cercetător la UNHCR. “Restricțiile excesive sunt cadou pentru cei care doresc instalarea fricii și subminarea valorilor democratice”, a mai spus aceasta.
Franța a fost deja criticată de organizațiile de apărare a drepturilor fundamentale și libertăților civile pentru extinderea pe o perioadă de trei luni a stării de urgență.
Chiar europarlamentarii au atras atenția miercuri că nu trebuie erodată libertatea și toleranța Europei din cauza atacurilor teroriste, ci trebuie întărită securitatea fără a afecta însă drepturile și libertățile civile.
Urmărește-ne pe Google News
