România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2014 cea mai amplă scădere a PIB față de trimestrul anterior (-1%) dintre statele a căror performanță economică a fost consemnată de Eurostat ( șapte state – Danemarca, Irlanda, Grecia, Croația, Luxemburg, Malta, Slovenia – nu au comunicat în timp util datele). Cu toate acestea, avansul de 1,4% ne așează la mijlocul clasamentului întocmit față de același trimestru al anului precedent.
Surprinzător și demn de toată atenția: rezultatele comunicate la Bruxelles sunt mai mici față de cele anunțate drept valori provizorii deja revizuite de INS, diferența esențială fiind schimbarea de semn pentru trimestrul unu 2014 de la +0,2% (INS) la -0,2% (Eurostat). Ceea ce, teoretic, după două trimestre consecutive de scădere ne-ar pune în situația de recesiune.
Numai că, date fiind avansurile relativ însemnate față de aceeași perioadă a anului precedent ( 3,8% pe trimestrul unu și +1,4% pe trimestrul al doilea), România ar marca simultan o creștere economică pe semestrul unu 2014 de 2,6%, a șaptea ca mărime din UE ( din cele 21 de state care au prezentat date) și la mai puțin de un procent în urma liderului în materie, Ungaria.
În aceste condiții, mai degrabă, se poate afirma că valorile negative față de trimestrele anterioare reprezintă o ajustare dată de efectul de bază pronunțat al unor rezultate foarte bune din a doua parte a anului 2013, când anul agricol de execepție a prilejuit creșteri economice de 4,3% pe trimestrul trei și 5,1% pe trimestrul patru.
De reținut ar fi și nota de subsol a Eurostat care precizează că ajustarea sezonieră a datelor prezentate nu a inclus și numărul de zile lucrătoare raportat la totalul perioadei analizate pentru patru țări: Irlanda, Portugalia, Slovacia și România.
În privința influențelor suferite prin racordarea la piața unică și expansiunea schimburilor externe cu principalii parteneri comerciali, se poate observa ușor efectul negativ suferit de România în urma contracțiilor de câte 0,2% ale principalelor economii cu care avem relații economice, Germania și Italia, la care s-a adăugat stagnarea înregistrată de Franța, cel de-al treilea partener din comerțul exterior.
O altă evoluție care infirmă în mare parte aserțiunea că cele trei țări mari menționate anterior ar fi avut de suferit în urma problemelor apărute din conflictul derulat în Ucraina și în urma sancțiunilor cu Rusia este cea a principalelor țări din blocul estic cu care facem comerț exterior, țări cu care avem un deficit comercial consistent și cronic.
Două dintre acestea, Ungaria și Polonia, care ne generează mai mult de jumătate din soldul negativ al schimburilor internaționale de mărfuri, au avut ritmuri relativ ridicate de creștere economică, atât față de trimestrul anterior ( +0,8% ș +0,6%) cât și față de același trimestru al anului precedent (3,7% și 3,2%). Deși a stagnat în trimestrul doi 2014, Cehia a avut un avans economic pe primul semestru al anului curent similar cu al nostru (2,6%).
Odată efectuată corecția statistică ce a ajustat temporar avansul economic, ar urma, mai ales în condițiile rezultatelor bune din industrie (unde, din păcate, agregarea acestora cu costurile mai ridicate va mai reduce valoarea adăugată brută) și agricultură (doar producția vegetală), să revenim pe un trend ascendent, care ne-ar duce și la atingerea valorii de 2,5% avans al PIB prognozată pe ansamblul anului 2014.
Urmărește-ne pe Google News
