vineri

28 ianuarie, 2022

Paradox românesc: Șomaj oficial mic – dar rata reală de ocupare, mai mică decât în socialism

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iulie, 2017

Rata șomajului BIM a fost în primul trimestru al acestui an de 5,5%, potrivit datelor comunicate de INS, cu observaţia că, pe categorii de vârstă, valoarea cea mai mare s-a consemnat în rândul tinerilor între 15 şi 24 ani, respectiv 20,4%.

Rata de ocupare a populaţiei de 20 – 64 de ani fost de 66,2% şi rămâne semnificativ sub ţinta de 70% atinsă în socialism şi prevăzută de Strategia Europa 2020.

România a rămas cu mai puţin de nouă milioane de persoane în populaţia activă, şi cu doar ceva mai mult de şase milioane de salariaţi care susţin funcţionarea sistemelor sociale de stat (faţă de peste opt milioane înainte de 1989). Desigur, ale statului român. În context, trebuie subliniat că nivelul relativ redus al şomajului faţă de media UE (aproape dublă) se datorează plecărilor masive la lucru în străinătate, fără de care şomajul ar fi fost de patru-cinci ori mai mare.


În primul trimestru din 2017, ponderea salariaților în rândul populației ocupate a fost de 75,6%, ceea ce, simplificat, înseamnă că numai trei persoane ocupate din patru pot fi fiscalizate în beneficiul sistemelor de asigurări sociale și de sănătate. Deşi am mai recuperat circa opt procente în ultimii trei ani, această realitate constituie o rămânere în urmă esențială pentru România.

Pentru referinţă, menţionăm că şi în Occident există un procentaj semnificativ de persoane ocupate care nu sunt salariate dar se ajunge la o pondere de 90% a muncii salariate. Din procentajul care de-abia a trecut la noi de 75% derivă în cea mai mare parte deficitele cronice din bugetele unor domenii sociale şi existenţa unui număr considerabil de beneficiari (free-riders) care nu îşi plătesc contribuţiile.

Situaţia pe grupe de vârstă

Evoluția din ultimii ani arată o deteriorare continuă a nivelului de ocupare pe grupele de vârstă de la extremităţile intervalurilor utilizate de statistica oficială, adică timerii sub 24 de ani şi persoanele în vârstă de peste 65 de ani. Cu observaţia că, în primul caz, scăderea a fost cam de un sfert iar în cel de al doilea s-a apropiat de jumătate din valorile consemnate nu mai departe de anul 2008.

În urma unor măsuri active de creştere a ocupării dar şi ca rezultat al dificultăţilor induse de criza economică, s-a observat în intervalul 2011 – 2014 o tendință de revenire, mai pronunțată chiar la grupa 55 – 64 de ani. În ultimii trei ani, cei rămaşi să ducă într-o proporţie mai mare greul activităţii economice aparţin grupei 25 – 54 ani, tendinţa după 55 de ani revenind pe scădere în ciuda creşterii vârstei legale de pensionare.


Creşterea nivelului veniturilor în termeni reali pentru membrii de familie posesori de slujbe și extinderea beneficiilor sociale pentru cei care au dificutăţi în asigurarea traiului zilnic au fost factori de natură să reducă necesitatea desfășurării unei activitați.

După cum şi pierderea unui număr tot mai mare de subvenţii sociale oferite stat în funcţie de praguri de venituri pe membru de familie în cazul angajării cu forme legale a descurajat tot mai mult în ultima perioadă angajarea cu forme legale.

Definiții

Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiţii: (i) nu au un loc de muncă; (ii) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; (iii) s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Şomerii înregistraţi sunt persoanele aflate în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care beneficiază de prevederile legislaţiei privind protecţia socială a şomerilor.

Cele două seturi de indicatori statistici (şomajul lunar conform definiţiei internaţionale BIM şi şomajul înregistrat) nu sunt comparabile deoarece sursele de date, metodele de măsurare, conceptele, definiţiile şi sfera de cuprindere sunt diferite. Analiza datelor din ambele serii, însă, oferă o imagine completă şi reală asupra pieţei româneşti a forţei de muncă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr