fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate. Cum s-ar putea schimba regulile din sistemele medicale

de Ruxandra Târlescu , 30.12.2020

Sentimentele de izolare și singurătate, stresul, pierderea locurilor de muncă sau nesiguranța, dar și lipsa exercițiilor fizice și a alimentației sănătoase au afectat sănătatea oamenilor în timpul pandemiei și au amplificat ceea ce era deja o problemă socială presantă în întreaga lume, sănătatea mintală, aproape 1 miliard de oameni având tulburări mintale, potrivit raportului  ”Accelerating the health economy of tomorrow” realizat de PwC. Astfel, economia globală pierde aproximativ un miliard dolari, anual, ca efect al scăderii productivității cauzate de depresie și anxietate.

Într-un sondaj din aprilie realizat pe 1.558 de angajați din SUA și Canada, 47% dintre respondenți au spus că pandemia COVID a avut un impact negativ asupra sănătății lor mintale.

Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu și comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate și rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizațiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia țin pasul.

În acest context, sistemele de sănătate nu pot rezolva singure aceste probleme sociale complicate și înrădăcinate. Colaborarea între organizațiile din domeniul sănătății, companii, guverne și instituții sociale va fi esențială pentru a dezvolta interacțiunea directă cu oamenii și comunitățile.

Un sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății efectuat între iunie și august în 130 de țări a constatat că mai mult de 80% dintre țările cu venituri ridicate au implementat telemedicina și teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală, dar mai puțin de 50% din țările cu venituri reduse au făcut acest lucru.

Deși epidemiile de boli infecțioase provoacă daune economice și umane semnificative, pot reprezenta și momente de restart pentru reforma și inovarea sistemelor de sănătate pentru a fi centrate mai mult pe pacienți

Cum va arăta noul ecosistem al sistemelor sanitare

Pe lângă reprioritizarea factorilor sociali determinanți, descrisă mai sus, serviciile medicale virtuale, platformele de modelare a diverselor scenarii pe bază de analize avansate și lanțurile de aprovizionare sunt direcții în care se poate dezvolta post pandemie sistemul de sănătate.

Serviciile medicale virtuale Vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu și monitoarele portabile vor continua să câștige teren și vor transforma interacțiunile pacienților cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire.

Diagnosticul la domiciliu și instrumentele de monitorizare de la distanță au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizație de utilizare de urgență pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanță al G Medical Innovations, destinat pacienților tratați pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcția cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanță a pacienților cu COVID-19.

Cererea crescută a consumatorilor va determina operatorii de servicii medicale publice și private să regândească modelul de îngrijire și să decidă ce servicii vor furniza fizic și pe care virtual.

De asemenea, cercetarea și dezvoltarea de medicamente și studiile clinice devin deja virtuale. Pandemia a accelerat trecerea la recrutarea pacienților online, folosind inteligența artificială pentru a face comunicarea și programarea mai convenabilă și pentru a muta site-urile de testare mai aproape de consumatori.

Companiile din domeniul sănătății vor adopta noi fluxuri de lucru, vor pregăti personalul existent cu privire la abilitățile necesare pentru roluri din ce în ce mai digitale și vor angaja talente din industrii externe cu expertiză în experiențele clienților virtuali. Multe dintre acestea vor menține o parte din personalul lor administrativ care lucrează permanent de acasă și își va reduce sau reconfigura amprenta imobiliară.

Platformele de modelare bazate pe analize

Pandemia a scos la iveală provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate ale lumii de a culege date exacte în timp real, de a modela scenarii și de a lua în cele din urmă decizii cu privire la locul și momentul plasării resurselor. Rolul critic pe care aceste instrumente l-au jucat în timpul pandemiei va accelera tendința adoptării lor la scară largă în viitor. Asistența medicală de mâine va fi astfel determinată de analize avansate de date. Prin culegerea de date în timp real, planificarea scenariilor și soluții de inteligență artificială, companiile de servicii medicale – în unele cazuri ajutate de companiile de tehnologie – își vor putea eficientiza activitatea prin alocarea resurselor în funcție de nevoi, să ofere îngrijire continuă și personalizată pacienților între vizite. În aprilie, Google și Apple au introdus o aplicație voluntară de urmărire a contactelor, compatibilă cu Bluetooth, pe care zeci de țări au adoptat-o. De asemenea, compania globală de analiză a datelor SAS a creat și realizat soluții care ajută spitalele să prevadă în mod dinamic volumul pacienților, capacitatea paturilor și disponibilitatea ventilatoarelor, utilizând scenariile cele mai nefavorabile, cele mai bune și cele mai probabile.

Remedierea/consolidarea lanțurilor de aprovizionare

Dependența lanțului de aprovizionare de producătorii din China și India pentru ingrediente farmaceutice active, medicamente generice și consumabile medicale și de bază au provocat panică în întreaga lume în lockdown, deoarece frontierele au fost închise și accesul restricționat.

Furnizorii de asistență medicală au trebuit astfel să se grăbească să găsească noi surse, unii furnizori stabilind relații cu furnizori netradiționali care și-au adaptat facilitățile de producție pentru a face măști, combinezoane sau ventilatoare. „Glocalizarea” – dezvoltarea unei rețele de noduri multiple, unele aproape de casă, pentru producție și consumabile – va crește, pe măsură ce transparența stocurilor și producția revin la normal. Astfel că, lanțul de aprovizionare cu servicii medicale, medicamente, consumabile, tehnologie și inovație este de așteptat să devină mai agil și mai rezistent la viitoarele crize.

Indiferent de cât durează pandemia și de cât de solidă este redresarea economică, COVID-19 a fost un catalizator pentru schimbarea sistemelor de sănătate, atât pe partea cererii, cât și a ofertei. Luate în ansamblu, aceste schimbări promovează o abordare diferită a îngrijirii pacienților, care stau în centrul acestora, iar industria se adaptează pentru a le satisface nevoile.

***

Ruxandra Târlescu este Partener PwC România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.12.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult