Mari bănci centrale și alte autorităţi financiare ale lumii se așteaptă ca efectele schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale să fie cu atât mai negative cu cât nu au la dispoziție modele de evaluare potrivite, potrivit celui dintâi raport al Network for Greening the Financial System (NGFS).
Din NGFS fac parte mari bănci centrale ale lumii precum Bundesbank, Banca Poporului din China, Banca Franței, Banca Angliei, bănci precum berd și Banca Mondială și alte autorităţi de supraveghere financiară din lume, dar nu şi din România.
Riscurile vizează toate piețele financiare, companiile, guvernele şi gospodăriile private din lume, prin costurile mari produse nu doar de pagubele provocate de fenomenele naturale extreme tot mai frecvente ci, mai ales de transformarea economiilor spre modele mai puţin poluante.
„Ştiinţa lasă puţin loc de îndoială: Riscurile financiare legate de schimbările climatice nu sunt reflectate de evaluarea activelor (financiare)” și „este nevoie acum de leadership și de o acţiune coordonată la nivel global pentru a adaptarea la riscuri a măsurilor necesare”, spune raportul NGFS.
Procesul de reducere a emisiilor „va avea un impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor societății (gospodării, afaceri, guverne) în întreaga lume. (…) Deşi este nevoie de acţiune urgentă, impactul trecerii la o economie nepoluantă va fi cu atât mai mare cu cât tranziţia va fi mai abruptă”, spune raportul citat.
Impactul se va manifesta asupra tuturor variabilelor fundamentale pentru politicile monetare ale băncilor centrale, dintre care se remarcă:
- Creştere economică,
- Inflaţie,
- Preţurile energiei şi alimentelor,
- Productivitate,
- Costurile în asigurări.
„Este responsabilitatea băncilor centrale şi a autorităţilor de supraveghere să-şi asume un rol substanțial în controlul riscurilor”, spune raportul citat
Pierderi uriașe și nevoi pe măsură
Pierderile de valoare ale activelor s-ar putea ridica la 17%, în funcție și de ritmul de creștere a temeraturii. Acordul de la Paris țintește la limitarea creșterii temperaturii cu 1,5 °C, ceea ce presupune investiții energetice de 830 de miliarde de dolari pe an, până în 2050.
Numai Uniunea Europeană a identificat o nevoie de investiții de 180 de miliarde de euro anual.
Dacă pierderile sunt asigurate, costurile se vor transmite în restul economiei prin intermediul companiilor de asigurări, iar dacă nu – vor fi suportete direct de gospodării, companii și bugetele guvernelor.
Scăderea capacității de plată a creditelor și scăderea valorii garanțiilor colaterale pentru acestea va spori riscul de credit, piețele financiare vor reflecta pierderile.
România va fi una dintre cele mai afectate țări, laolaltă cu „țările cu o diversificare economică scăzută, cu o piață de capital mai puțin flexibilă, o capacitate erdusă de adaptare la riscuri mai mari și cu o infrastructură publică mai puțin rezistentă”.
Numai costurile aferente dezastrelor naturale au depășit media ultimilor 30 de ani, de 140 de miliarde de dolari, în 7 din ultimii 10 ani. Numărul fenomenelor extreme s-a triplat din 1980 încoace.
Economia globală se va confrunta cu scăderea cu un sfert a veniturilor la nivel global până la sfârșitul secolului. Perspectiva pare îndepărtată dar și estimarea este compleșitoare, de vreme ce proporții mult mai mici pun în pericol stabilitatea sistemelor financiare.
Mai mult, realitatea poate fi și mai dură decât estimările atât privind orizontul de timp cât și statistica, din cauza unor evenimente cu efecte greu de evaluat, precum:
- migrația în masă,
- instabilitatea politică și
- conflictele regionale și nu numai.
„To do list”
Ca urmare alianța NGFS propune autorităților finaciare un set de 6 recomandări, de urmată cât mai repede cu putință:
- Includerea riscurilor legate de schimbările climatice în monitorizarea și supravegherea sistemelor finan ciare, inclusiv la nivel micro-economic, privind:
- evaluarea riscurilor financiare,
- includerea riscurilor în supravegherea prudențială,
- Includerea factorilor de sustenabilitate în managementul portofoliilor
- Schimbul de informații dintre autorități;
- Întărirea capacității de evaluare și supraveghere prin departamente dedicate ale instituțiilor;
- Transparenţa autorităţilor şia companiilor privind impactul asupra mediului;
- Dezvoltarea instrumentelor taxonomice de măsurare a impactului riscurilor.
Coaliția autorităților de supraveghere financiară
Network for Greening the Financial System (NGFS) a fost înfiinţată cu ocazia summitului și conferinței globale privind schimbările climatice, din decembrie 2017 de la Paris, de opt bănci centrale și autorități de supraveghere, iar acum are 34 de membri și 5 observatori.
Membrii săi sunt mari bănci interbnaționale, autorităţi de supraveghere financiară internaţionale şi bănci centrale din ţări care acoperă 44% din PIB-ul global, asigură supravegherea a 2/3 din băncile de importanță sistemică și comapniile de asigurări ale lumii, 31 din populația lumii și 45% din emisiile de gaze cu efecte de seră globale.
De remarcat că nici Banca Națională a României (BNR) și nici Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu fac parte din coaliția Network for Greening the Financial System (NGFS), înființată cu ocazia Conferinței globale de la Paris privind schimbărule climatice.
„Deșteptarea!”
Impactul previzibil al schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale reclamă „un strigăt puternic de deșteptare” și de acțiune a autorităților responsabile, spune raportul Network for Greening the Financial System (NGFS)
„Dacă tendința curentă a emisiunilor poluante continuă, riscurile ne vor schimba decisiv felul și locul în care vom trăi”, este una dintre concluziile raportului.
Estimările cantitative actuale, „pot da doar un indiciu despre cam care ar fi impactul asupra economiei șia sistemului financiar”.
„Măsurile de a îmblânzi transformările structurale reclamate de schimbările climatice ar reduce riscurile, respectiv costurile, ale căror natură și mărime depind de acțiunile de astăzi”, conchide raportul.
