La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Până și marile bănci centrale ale lumii s-au speriat de schimbările climatice

de Adrian N Ionescu , 15.5.2019

Mari bănci centrale și alte autorităţi financiare ale lumii se așteaptă ca efectele schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale să fie cu atât mai negative cu cât nu au la dispoziție modele de evaluare potrivite, potrivit celui dintâi raport al Network for Greening the Financial System (NGFS).

Din NGFS fac parte mari bănci centrale ale lumii precum Bundesbank, Banca Poporului din China, Banca Franței, Banca Angliei, bănci precum berd și Banca Mondială și alte autorităţi de supraveghere financiară din lume, dar nu şi din România.

Riscurile vizează toate piețele financiare, companiile, guvernele şi gospodăriile private din lume, prin costurile mari produse nu doar de pagubele provocate de fenomenele naturale extreme tot mai frecvente ci, mai ales de transformarea economiilor spre modele mai puţin poluante.

Ştiinţa lasă puţin loc de îndoială: Riscurile financiare legate de schimbările climatice nu sunt reflectate de evaluarea activelor (financiare)” și „este nevoie acum de leadership și de o acţiune coordonată la nivel global pentru a adaptarea la riscuri a  măsurilor necesare”, spune raportul NGFS.

Procesul de reducere a emisiilor „va avea un impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor societății (gospodării, afaceri, guverne) în întreaga lume. (…) Deşi este nevoie de acţiune urgentă, impactul trecerii la o economie nepoluantă va fi cu atât mai mare cu cât tranziţia va fi mai abruptă”, spune raportul citat.

Impactul se va manifesta asupra tuturor variabilelor fundamentale pentru politicile monetare ale băncilor centrale, dintre care se remarcă:

  • Creştere economică,
  • Inflaţie,
  • Preţurile energiei şi alimentelor,
  • Productivitate,
  • Costurile în asigurări.

„Este responsabilitatea băncilor centrale şi a autorităţilor de supraveghere să-şi asume un rol substanțial în controlul riscurilor”, spune raportul citat

Pierderi uriașe și nevoi pe măsură

Pierderile de valoare ale activelor s-ar putea ridica la 17%, în funcție și de ritmul de creștere a temeraturii. Acordul de la Paris țintește la limitarea creșterii temperaturii cu 1,5 °C, ceea ce presupune investiții energetice de 830 de miliarde de dolari pe an, până în 2050.

Numai Uniunea Europeană a identificat o nevoie de investiții de 180 de miliarde de euro anual.

Dacă pierderile sunt asigurate, costurile se vor transmite în restul economiei prin intermediul companiilor de asigurări, iar dacă nu – vor fi suportete direct de gospodării, companii și bugetele guvernelor.

Scăderea capacității de plată a creditelor și scăderea valorii garanțiilor colaterale pentru acestea va spori riscul de credit, piețele financiare vor reflecta pierderile.

România va fi una dintre cele mai afectate țări, laolaltă cu „țările cu o diversificare economică scăzută, cu o piață de capital mai puțin flexibilă, o capacitate erdusă de adaptare la riscuri mai mari și cu o infrastructură publică mai puțin rezistentă”.

Numai costurile aferente dezastrelor naturale au depășit media ultimilor 30 de ani, de 140 de miliarde de dolari, în 7 din ultimii 10 ani. Numărul fenomenelor extreme s-a triplat din 1980 încoace.

Economia globală se va confrunta cu scăderea cu un sfert a veniturilor la nivel global până la sfârșitul secolului. Perspectiva pare îndepărtată dar și estimarea este compleșitoare, de vreme ce proporții mult mai mici pun în pericol stabilitatea sistemelor financiare.

Mai mult, realitatea poate fi și mai dură decât estimările atât privind orizontul de timp cât și statistica, din cauza unor evenimente cu efecte greu de evaluat, precum:

  • migrația în masă,
  • instabilitatea politică și
  • conflictele regionale și nu numai.

„To do list”

Ca urmare alianța NGFS propune autorităților finaciare un set de 6 recomandări, de urmată cât mai repede cu putință:

  • Includerea riscurilor legate de schimbările climatice în monitorizarea și supravegherea sistemelor finan ciare, inclusiv la nivel micro-economic, privind:
  • evaluarea riscurilor financiare,
  • includerea riscurilor în supravegherea prudențială,
  • Includerea factorilor de sustenabilitate în managementul portofoliilor
  • Schimbul de informații dintre autorități;
  • Întărirea capacității de evaluare și supraveghere prin departamente dedicate ale instituțiilor;
  • Transparenţa autorităţilor şia companiilor privind impactul asupra mediului;
  • Dezvoltarea instrumentelor taxonomice de măsurare a impactului riscurilor.

Coaliția autorităților de supraveghere financiară

Network for Greening the Financial System (NGFS) a fost înfiinţată cu ocazia summitului și conferinței globale privind schimbările climatice, din decembrie 2017 de la Paris, de opt bănci centrale și autorități de supraveghere, iar acum are 34 de membri și 5 observatori.

Membrii săi sunt mari bănci interbnaționale, autorităţi de supraveghere financiară internaţionale şi bănci centrale din ţări care acoperă 44% din PIB-ul global, asigură supravegherea a 2/3 din băncile de importanță sistemică și comapniile de asigurări ale lumii, 31 din populația lumii și 45% din emisiile de gaze cu efecte de seră globale.

De remarcat că nici Banca Națională a României (BNR) și nici Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu fac parte din coaliția Network for Greening the Financial System (NGFS), înființată cu ocazia Conferinței globale de la Paris privind schimbărule climatice.

„Deșteptarea!”

Impactul previzibil al schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale reclamă „un strigăt puternic de deșteptare” și de acțiune a autorităților responsabile, spune raportul Network for Greening the Financial System (NGFS)

„Dacă tendința curentă a emisiunilor poluante continuă, riscurile ne vor schimba decisiv felul și locul în care vom trăi”, este una dintre concluziile raportului.

Estimările cantitative actuale, „pot da doar un indiciu despre cam care ar fi impactul asupra economiei șia sistemului financiar”.

„Măsurile de a îmblânzi transformările structurale reclamate de schimbările climatice ar reduce riscurile, respectiv costurile, ale căror natură și mărime depind de acțiunile de astăzi”, conchide raportul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.5.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult

Europa

Ucraina – Alegeri parlamentare: Partidul președintelui Volodimir Zelenski conduce detașat în sondaje

Iulian Soare

Sondajele de dinaintea alegerilor parlamentare de duminică din Ucraina dau drept câștigător detașat pe partidul „Slujitorul Poporului”, format de recent alesul președinte Volodomir Zelensky și… Mai mult

Europa

Bătălia pentru strâmtoarea Ormuz: Franța și Germania condamnă sechestrarea de către Iran a petrolierului britanic. SUA revine cu trupe în Arabia Saudită

Iulian Soare

Franța și Germania au condamnat, sâmbătă,  sechestrarea petrolierului Stena Impero, aflat sub pavilion britanic, în Strâmtoarea Ormuz, de către Gardienii Revoluției din Iran, corpul militar… Mai mult

Stiri

Dragoș Anastasiu vinde firmele de turism din grupul Eurolines unei companii a grupului Rewe

Adrian N Ionescu

Grupul Eurolines, deţinut de Dragoş Anastasiu, va ceda către DER Touristik Group, parte a Grupului german Rewe, toate activităţile de turism – turoperare, retail, business… Mai mult