fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Până și marile bănci centrale ale lumii s-au speriat de schimbările climatice

de Adrian N Ionescu , 15.5.2019

Mari bănci centrale și alte autorităţi financiare ale lumii se așteaptă ca efectele schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale să fie cu atât mai negative cu cât nu au la dispoziție modele de evaluare potrivite, potrivit celui dintâi raport al Network for Greening the Financial System (NGFS).

Din NGFS fac parte mari bănci centrale ale lumii precum Bundesbank, Banca Poporului din China, Banca Franței, Banca Angliei, bănci precum berd și Banca Mondială și alte autorităţi de supraveghere financiară din lume, dar nu şi din România.

Riscurile vizează toate piețele financiare, companiile, guvernele şi gospodăriile private din lume, prin costurile mari produse nu doar de pagubele provocate de fenomenele naturale extreme tot mai frecvente ci, mai ales de transformarea economiilor spre modele mai puţin poluante.

Ştiinţa lasă puţin loc de îndoială: Riscurile financiare legate de schimbările climatice nu sunt reflectate de evaluarea activelor (financiare)” și „este nevoie acum de leadership și de o acţiune coordonată la nivel global pentru a adaptarea la riscuri a  măsurilor necesare”, spune raportul NGFS.

Procesul de reducere a emisiilor „va avea un impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor societății (gospodării, afaceri, guverne) în întreaga lume. (…) Deşi este nevoie de acţiune urgentă, impactul trecerii la o economie nepoluantă va fi cu atât mai mare cu cât tranziţia va fi mai abruptă”, spune raportul citat.

Impactul se va manifesta asupra tuturor variabilelor fundamentale pentru politicile monetare ale băncilor centrale, dintre care se remarcă:

  • Creştere economică,
  • Inflaţie,
  • Preţurile energiei şi alimentelor,
  • Productivitate,
  • Costurile în asigurări.

„Este responsabilitatea băncilor centrale şi a autorităţilor de supraveghere să-şi asume un rol substanțial în controlul riscurilor”, spune raportul citat

Pierderi uriașe și nevoi pe măsură

Pierderile de valoare ale activelor s-ar putea ridica la 17%, în funcție și de ritmul de creștere a temeraturii. Acordul de la Paris țintește la limitarea creșterii temperaturii cu 1,5 °C, ceea ce presupune investiții energetice de 830 de miliarde de dolari pe an, până în 2050.

Numai Uniunea Europeană a identificat o nevoie de investiții de 180 de miliarde de euro anual.

Dacă pierderile sunt asigurate, costurile se vor transmite în restul economiei prin intermediul companiilor de asigurări, iar dacă nu – vor fi suportete direct de gospodării, companii și bugetele guvernelor.

Scăderea capacității de plată a creditelor și scăderea valorii garanțiilor colaterale pentru acestea va spori riscul de credit, piețele financiare vor reflecta pierderile.

România va fi una dintre cele mai afectate țări, laolaltă cu „țările cu o diversificare economică scăzută, cu o piață de capital mai puțin flexibilă, o capacitate erdusă de adaptare la riscuri mai mari și cu o infrastructură publică mai puțin rezistentă”.

Numai costurile aferente dezastrelor naturale au depășit media ultimilor 30 de ani, de 140 de miliarde de dolari, în 7 din ultimii 10 ani. Numărul fenomenelor extreme s-a triplat din 1980 încoace.

Economia globală se va confrunta cu scăderea cu un sfert a veniturilor la nivel global până la sfârșitul secolului. Perspectiva pare îndepărtată dar și estimarea este compleșitoare, de vreme ce proporții mult mai mici pun în pericol stabilitatea sistemelor financiare.

Mai mult, realitatea poate fi și mai dură decât estimările atât privind orizontul de timp cât și statistica, din cauza unor evenimente cu efecte greu de evaluat, precum:

  • migrația în masă,
  • instabilitatea politică și
  • conflictele regionale și nu numai.

„To do list”

Ca urmare alianța NGFS propune autorităților finaciare un set de 6 recomandări, de urmată cât mai repede cu putință:

  • Includerea riscurilor legate de schimbările climatice în monitorizarea și supravegherea sistemelor finan ciare, inclusiv la nivel micro-economic, privind:
  • evaluarea riscurilor financiare,
  • includerea riscurilor în supravegherea prudențială,
  • Includerea factorilor de sustenabilitate în managementul portofoliilor
  • Schimbul de informații dintre autorități;
  • Întărirea capacității de evaluare și supraveghere prin departamente dedicate ale instituțiilor;
  • Transparenţa autorităţilor şia companiilor privind impactul asupra mediului;
  • Dezvoltarea instrumentelor taxonomice de măsurare a impactului riscurilor.

Coaliția autorităților de supraveghere financiară

Network for Greening the Financial System (NGFS) a fost înfiinţată cu ocazia summitului și conferinței globale privind schimbările climatice, din decembrie 2017 de la Paris, de opt bănci centrale și autorități de supraveghere, iar acum are 34 de membri și 5 observatori.

Membrii săi sunt mari bănci interbnaționale, autorităţi de supraveghere financiară internaţionale şi bănci centrale din ţări care acoperă 44% din PIB-ul global, asigură supravegherea a 2/3 din băncile de importanță sistemică și comapniile de asigurări ale lumii, 31 din populația lumii și 45% din emisiile de gaze cu efecte de seră globale.

De remarcat că nici Banca Națională a României (BNR) și nici Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu fac parte din coaliția Network for Greening the Financial System (NGFS), înființată cu ocazia Conferinței globale de la Paris privind schimbărule climatice.

„Deșteptarea!”

Impactul previzibil al schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale reclamă „un strigăt puternic de deșteptare” și de acțiune a autorităților responsabile, spune raportul Network for Greening the Financial System (NGFS)

„Dacă tendința curentă a emisiunilor poluante continuă, riscurile ne vor schimba decisiv felul și locul în care vom trăi”, este una dintre concluziile raportului.

Estimările cantitative actuale, „pot da doar un indiciu despre cam care ar fi impactul asupra economiei șia sistemului financiar”.

„Măsurile de a îmblânzi transformările structurale reclamate de schimbările climatice ar reduce riscurile, respectiv costurile, ale căror natură și mărime depind de acțiunile de astăzi”, conchide raportul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.5.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult