Premiul Nobel pentru pace a fost decernat vineri indianului Kailash Satyarthi şi pakistanezei Malala Yousafzay, „pentru lupta lor împotriva încălcării drepturilor copiilor şi tinerilor şi pentru dretul tuturor copiilor la educaţie”, potrivit anunţului Comitetului Nobel.
Kailash Satyarthi, în vârstă de 60 de ani, păstrează tradiţia lui Gandhi şi a luptat, în diferite forme, împotriva exploatării copiilor pentru câştiguri financiare, argumentează comitetul Nobel.
Adolescenta pachistaneză în vârstă de 17 ani, Malala Yousafzay este la cea de-a doua nominalizare şi a şi a fost recompensată lupta sa pentru accesul fetelor la educaţie. Este cel mai tânăr câştigător al acestei prestigioase distincţii.
Atribuirea premiului Nobel pentru pace unui indian hindus şi unei pakistaneze musulmane are o importanţă cu atât mai mare cu cât sunt binecunoscute tensiunile între cele două ţări şi confesiuni religioase. Însă ambii au lupta pentru un scop comun: drepturile copiilor şi adolescenţilor.
Reprezentanţii Comitetului Nobel nu i-au anunţat în avans pe laureaţi, din motive diferite. Nu au reuşit să îl contacteze pe laureatul indian, în timp ce pe Malala Yousafsai nu au vrut să o anunţe de teamă ca informaţia să nu ajungă la presă înainte de ziua de vineri, de anunţul oficial.
Malala, o supravieţuitoare ambiţioasă
Malala Yousafsai era la şcoală în momentul în care a făst făcut anunţul comitetului Nobel. Educaţia este pentru ea cel mai important lucru, de la care a spus, în interviuri anterioare, că nu face excepţii. Prima reacţie a avut-o pe twitter: „Va mulţumesc pentru toată susţinerea şi iubirea”.
Adolescenta a fost atacată în 2012, împuşcată în cap de bărbaţi care purtau măşti şi care au vrut să o ucidă pentru o postare pe blog că a început să scrie pentru BBC la 11 ani, când a început campania împotriva eforturilor talibanilor de a interzice accesul fetelor la educaţie.
După ce s-a recuperat, Malala Yousafsai nu s-a mai putut întoarce în Pakistan şi s-a stabilit în marea Britanie, unde a înfiinţat o fundaţie care susţine grupurile locale de advocacy în educaţie din Pakistan, Nigeria, Iordania, Siria şi Kenya.
Anul trecut, a rostit un discurs memorabil în faţa Adunării generale a ONU, în care a subliniat importanţa educaţiei, pentru totuşi, dar în special pentru fete.
„Un copil, un profesor, o carte, un creion pot schimba lumea”, este o replică memorabilă a Malalei Yousafsai din acel discurs la ONU.
Anul acesta a fost în nigeria, unde a cerut eliberarea celor 200 de eleve răpite de gruparea boko haram. „Vreau să le spun tuturor fetelor din Nigeria şi din Africa, tutoror fetelor din lume: nu lăsaţi pe nimeni să vă spună că sunteţi slave sau că valoraţi mai puţin decât alţii.
Nu sunteţi cu nimic mai prejos decât un băiat. Nu sunteţi cu nimic mai prejos decât un copil dintr-o familie înstrărită sau dintr-o ţară ma puternică. Sunteţi viitorul ţării voastre. Voi puteţi provoca schimbarea”, a spus ea într-un discurs rostit în ţara africană.
O viaţă de luptă împotriva exploatării copiilor
Indianul Kailash Satyarthi a renunţat în 1980 la cariera sa în domeniul ingineriei electrice pentru a începe o campanie împotriva exploatării prin muncă a copiilor şi a iniţiat mai multe proteste şi demonstraţii în acest scop.
„Este dedicat tuturor acelor copii care suferă încă în sclavie, în muncă silnică şi trafic uman”, a spus acesta la CNN, în prima sa declaraţie după ce a fost anunţat câştigător.
Prin munca lui, mai mult de 75.000 de copii şi-au recâştigat libertatea.”Sărăcia nu trebuie să fie folosită ca scuză pentru a continua exploatarea copiilor prin muncă”, crede acesta. „Este o relaţie între exploatarea prin muncă a copiilor, sărăcie şi analfabetism şi am încercat să lupt împotriva tuturor acestor lucruri deodată”, a mai spus activistul indian.
Anul acesta s-a înregistrat un număr foarte mare de candidaturi, iar printre nominaizaţii finali au fost papa Francisc şi Edward Snowden.
