fbpx

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult

06.01.2021

Pact Național pentru Cercetare propus de Asociația Ad Astra

de Mariana Bechir , 11.11.2020

România riscă să importe expertiză științifică, la costuri extrem de ridicate, dacă cercetarea nu devine o prioritate strategică majoră, avertizează Asociația Ad Astra, organizația reprezentativă a cercetărorilor români din țară și străinătate.

Pentru a nu se ajunge într-un astfel de punct, Asociația propune partidelor parlamentare un Pact Național pentru Cercetare și formarea unui grup care să monitorizeze aplicarea acestuia şi să prezinte anual în Parlamentul României un raport privind progresele reale în realizarea a cinci obiective strategice care să stea la baza elaborării unei strategii coerente şi unitare de lungă durată privind relansarea sistemului de cercetare din țară.

În lipsa unei schimbări radicale a abordării acestui domeniu, menționează un comunicat al asociației, generațiile formate în țară vor fi din ce în ce mai puțin competitive pe piața muncii, atât la nivel național, cât și internațional.

Migrația cercetătorilor de calitate, de înaltă calificare și competitivi pe plan internațional, a atins cote alarmante, generând în țară o criză fără precedent a resursei umane din cercetare, mai atrage atenția Ad Astra.

Textul Pactulului Național propus de Ad Astra:

La ora actuală, România se află în fața unei alegeri cruciale în privința cercetării. În lipsa unor măsuri energice, coerente și de lungă durată pentru redresarea cercetării, România riscă să devină o țară în care cercetarea este practic inexistentă, o țară care continuă să-și piardă una din valorile sale cele mai importante – elita intelectuală.

Astfel, riscăm ca, în loc să avem o economie modernă, bazată pe cunoaștere, dependența noastră de tehnologiile inovative din afară să se accentueze, iar într-un viitor foarte apropiat să fim nevoiți doar să importăm expertiză științifică (la costuri extrem de ridicate).

România nu se poate proiecta în rolul de a disemina sau utiliza cunoașterea generată de alții, ci, pentru a avea avantaje competitive, trebuie să fie capabilă să genereze cunoaștere avansată.

Este nevoie mai mult ca oricând ca domeniul cercetării să devină o prioritate strategică majoră pentru România. În acest sens, este esențială implementarea unor obiective strategice de stimulare pe termen lung a cercetării, luarea unor măsuri energice, atât de reformă, cât și de sprijinire a cercetării de excelență.

Numai în acest fel, peste un număr de ani, măsurile de sprijinire a cercetării își vor arăta efectele benefice, conducând la o economie modernă, orientată spre inovare, cu efecte majore asupra competitivității produselor românești pe piața mondială.

Impactul pe care l-ar produce asumarea acestui pact pentru cercetare ar avea efecte benefice pentru societatea românească, atât pe termen scurt (1-2 ani), cât și pe termen mediu și lung și anume: atragerea şi reținerea în țară a tinerilor care doresc să se integreze și să performeze în sistemul de cercetare, deschiderea sau reactivarea unor noi zone de cercetare cu impact direct, cum ar fi energia verde, inteligența artificială, printre altele și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea condițiilor de cercetare din universități.

După estimările noastre, pentru a începe procesul de reducere a decalajului foarte mare înregistrat față de media europeană, este nevoie ca zona de cercetare să atragă un număr de minim 3.000 de noi cercetători pe an, la nivelul întregii țări.

Aceste măsuri de stimulare a cercetării nu pot fi implementate decât prin promovarea și asigurarea mobilității cercetătorilor, atragerea cercetătorilor de bun nivel din diaspora, oferirea unor oportunități reale de dezvoltare a carierei în țară, egalitatea de gen precum și un acces bazat exclusiv pe merit științific la fonduri publice pentru cercetare.

Este necesar ca fundamentul pe care trebuie reașezat sistemul de cercetare din țară să se bazeze exclusiv pe principiul excelenței, potrivit căruia doar cei mai buni cercetători, cu cele mai bune rezultate, să obțină finanțare.

În acord cu responsabilitățile României care decurg din documentul recent al Comisiei Europene (628/30.9.2020) „A new European Research Area for Research and Innovation”, din recomandările acestuia privind creșterea competitivității economice, precum și în concordanță cu obiectivele strategice stabilite de Comisia Europeană, noi, reprezentanții partidelor politice parlamentare, ai instituțiilor şi organizațiilor semnatare ale acestui pact, ne angajăm ca, în toate acțiunile noastre viitoare referitoare la cercetare, să urmărim atingerea următoarelor cinci obiective strategice:

1. Evaluarea transparentă a performanței științifice a tuturor institutelor de cercetare din țară, inclusiv a Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare, a institutelor de cercetare ale Academiei Române și a sistemelor de cercetare din universități, de către un for științific internațional competent și independent de orice ingerință politică. Ca urmare a acestui proces de evaluare, se vor lua măsurile necesare de reformă instituțională.

2. Creșterea progresivă a alocărilor bugetare anuale pentru Cercetare și Dezvoltare până la 1,5% din PIB în 2025, după cum urmează: 0,5% în 2021, 0,8% în 2022, 1,1% în 2023, 1,3% în 2024, 1,5% în 2025.

3. Asigurarea unei scheme de finanțare stimulante, atât la nivelul institutelor de cercetare, cât și la nivelul cercetătorului, bazată pe principii exclusiv meritocratice. Pentru acest lucru, este nevoie de implementarea unei scheme de finanțare complementare formată din 2 părți:

  • a) finanțare de bază pentru asigurarea unui nivel de salarizare decent
  • b) finanțare adițională bazată exclusiv pe excelență, în funcție de performanțele științifice obținute de fiecare cercetător.

4. Creșterea graduală a numărului de cercetători prin încurajarea tinerilor absolvenți să devină cercetători, stimularea revenirii și integrării în sistemul de cercetare din țară a cercetătorilor valoroși din diaspora, precum și atragerea de cercetători străini în cadrul infrastructurilor naționale de CDI.

5. Asigurarea unei finanțări multianuale și predictibile pentru competițiile anuale de tipul celor aflate în desfășurare: „Tinere echipe (TE)”, „Proiecte postdoctorale (PD)”, „Proiecte Experimental Demonstrative (PED)”, „Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE)”, „Proiecte pentru Repatrierea Cercetătorilor din Diaspora (PRCD)”, „Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră (PCCF)”, precum și a altor instrumente de finanțare necesare.

Inițiatorii Pactului Național pentru Cercetare vor desemna o comisie care să monitorizeze aplicarea acestuia şi să prezinte anual în Parlamentul României un raport privind progresele reale în realizarea celor cinci obiective strategice mai sus menționate. Aceste obiective strategice vor sta la baza elaborării unei strategii coerente şi unitare de lungă durată privind relansarea sistemului de cercetare din țară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.11.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Noul președinte al CDU – Armin Laschet, un continuator al politicii Angelei Merkel

Iulian Soare

Armin Laschet (foto), premierul landului Renania de Nord-Westfalia, adept al continuării orientării centriste a actualului cancelar german Angela Merkel, a fost ales sâmbătă preşedinte al… Mai mult

Europa

Guvernul francez respinge definitiv preluarea Carrefour de către un grup canadian: “Este în joc securitatea alimentară”. Couche-Tard renunță

Iulian Soare

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a exprimat vineri opoziţia fermă a autorităţilor de la Paris faţă de o eventuală preluare a grupului de… Mai mult

Stiri

Ministerele trebuie să definitiveze, până pe 4 februarie, măsurile de reducere a pierderilor şi/sau plăţilor restante înregistrate la finalul anului trecut

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri un memorandum cu tema „elaborarea de către ministere sau alte autorităţi publice centrale a unui Memorandum până la data de 4… Mai mult

Stiri

Militari și polițiști din SUA, sub lupa procuraturii pentru aderarea la ”ideologia privind supremația albilor” și violență excesivă la manifestatiile BLM

Iulian Soare

O anchetă a fost deschisă joi în legătură cu eforturile Pentagonului pentru a lupta împotriva ascensiunii extremismului în rândul forţelor armate americane, în contextul în… Mai mult

Stiri

Consulul României la Bonn a fost demis – este urmărit penal în noul dosar al lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Gheorghe Dimitrescu, pus joi seara sub urmărire penală de DNA alături de Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA la învestitura lui Donald Trump, în… Mai mult

Stiri

La București și Cluj au fost programate toate vaccinurile anti-Covid alocate în acest moment

Vladimir Ionescu

Vineri, prima zi de programare pentru a doua etapă de vaccinare anti-Covid, peste 190.000 de persoane s-au înscris pentru imunizare, dintre care 50.000 în București.… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,25%

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României  (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară până la nivelul de 1,25% pe an, de… Mai mult