Sistemul garanție-returnare (SGR) este un instrument eficient care asigură colectarea, reciclarea și refolosirea materialelor din care sunt fabricate ambalajele de băuturi. Impactul pozitiv asupra mediului este evident, la fel și economisirea materiilor prime virgine utilizate în procesul de producție.
Stăm de vorbă în continuare pe această temă cu reprezentanții Alianței Producătorilor de Băuturi din România: Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României și Alice Nichita, Președinte Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, direct implicați în dezbaterile privind implementarea sistemului garanție-returnare în România.
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare: Membrii Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) și ai Asociației Berarii României sunt determinați să aplice cât mai curând posibil în România sistemul garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi nereutilizabile și am fost implicați activ în dezbaterile pentru proiectarea și implementarea acestuia. În acest sens, ne aflăm într-un dialog deschis și permanent încă de la început cu autoritățile pentru a dezvolta un cadru legislativ coerent pentru SGR. Rămânem fideli angajamentului de a îndeplini obiectivele UE de colectare și reciclare pentru România.
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: Am creat, împreună cu ANBR, Alianța Producătorilor de Băuturi, o inițiativă a sectorului privat, susținută și implementată de o parte reprezentativă din industria băuturilor, pentru a ajuta la implementarea acestui sistem. Avem o mare oportunitate ca țară să implementăm un proiect la scară largă care poate servi drept exemplu de bune practici pentru alte piețe.
Sistemul garanție-returnare este foarte important pentru România nu numai pentru că va îmbunătăți circularitatea ambalajelor, ci și pentru că va avea impact asupra întregii economii și societăți, permițând României să atingă țintele foarte ambițiose impuse de UE pentru colectare, de 77% până în 2025 pentru recipientele de băuturi din plastic de unică folosință și 90% până în 2029. Pe baza estimărilor Alianței Producătorilor de Băuturi, SGR-ul românesc va putea îndeplini angajamentele asumate de România în UE în legătură cu legislația SUP. Dincolo de țintele de colectare pentru PET, vorbim despre ținte de reciclare de 70% pentru sticlă și aluminiu din 2025, precum și de folosire în medie a unui procent de 25% rPET din întregul portofoliu al producătorului până în 2025 și 30% până în 2030.
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare: Obiectivele UE care intră în vigoare în mai puțin de 4 ani, în 2025, sunt foarte ambițioase, iar impactul neîndeplinirii lor asupra industriei noastre este foarte mare, cu penalități imense. Aceste penalități se adaugă deja costurilor pe care industria le suportă pentru recuperarea ambalajelor pusă pe piață conform principiului Răspunderii Extinse a Producătorului. De aceea, este important ca țintele SGR să fie realiste, dar suficient de ridicate pentru a mobiliza producătorii să implementeze și să opereze în mod eficient SGR. Riscul unor obiective de colectare prea ambițioase combinate cu penalități ridicate în primii ani ar putea avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități din SGR, ducând la un cost crescut pentru industrie și, în cele din urmă, la modificări ale prețurilor de consum. În plus, considerăm că pentru acuratețea raportării datelor toate țintele pe care SGR va trebui să le îndeplinească, ar trebui să se raporteze pe greutate, așa cum este prevăzut în legislația UE și nu pe unitate de produs.
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: Este în egală măsură esențial ca nivelul penalităților să încurajeze buna funcționare a sistemului. Un nivel ridicat de penalități va crea dificultăți în procesul de finanțare a SGR, cu consecințe negative pentru rata de colectare. Este important să ne asigurăm că sancțiunile stipulate în legislație nu vor fi discriminatorii pentru producătorii care introduc ambalaje pentru băuturi SGR pe piața din România față de alte industrii care introduc pe piață materiale de ambalare care nu sunt acoperite de SGR. Considerăm că un tratament corect si nediscriminatoriu va fi acela de a aplica aceeași penalizare existentă în acest moment în legislația de mediu pentru neîndeplinirea țintelor de către un OIREP și anume 2RON / Kg. Făcând o paralelă, dacă vom raporta penalizările impuse SGR (dublul garanției), conform proiectului de HG pus în dezbatere publică în luna decembrie, la penalitatea de 2RON/Kg, acestea vor fi de aproximativ: PET – 30 RON / Kg, ALU – 71RON / Kg, pe baza unei garanții de 0,50 RON, substanțial mai mari decât cele impuse sistemelor OIREP.
De asemenea, trebuie să avem grijă ca taxa pe plastic nereciclat, în cazul în care va fi translatată către industria de băuturi, să nu acționeze ca o dublă impunere pentru producătorii de băuturi și să excludă din baza de calcul materialul reciclat, având în vedere că acest a fost deja supus unei operațiuni de reciclare. Odată cu implementarea sistemului garanție-returnare piața reciclării din România va avea acces la mai multă materie primă curată și de calitate.
Scopul nostru, al tuturor actorilor implicați în sistemul de management al deșeurilor – producători, autorități, comercianți, reciclatori, dar și consumatori – este de a crește gradul de colectare a deșeurilor în România și a le introduce într-o economie cu adevărat circulară.
Urmărește-ne pe Google News
