fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

[P] Interviu Dan Barna: modificările propuse în Constituția României

de Advertor Point , 8.11.2019

CursDeGuvernare.ro: Veți lua în considerare modificare Art 132 alineatul (1) din Constituție, a cărui interpretare a dus la revocarea Codruței Kovesi?

Dan Barna: Comisia de la Veneția spunea că o măsură-cheie ar fi aceasta, modificarea articolului, la viitoarea revizuire a Constituției, deoarece interpretarea dată textului de către CCR consolidează competențele ministrului Justiției în ceea ce privește procurorii. Într-un stat de drept, independența procurorilor nu este o chestiune interpretabilă.

De aceea,pentru a reintroduce deplină independența acestora, articolul trebuie modificat.

Art. 132 alineatul (1) din Constituție

“Procurorii își desfășoară activitatea în conformitate cu principiul legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.

Capitolul VI din Constituție privind autoritatea judecătorească este ambiguu atunci când PSD are interes să știrbească independența procurorilor, iar judecătorii CCR devin legiuitori împotriva Constituției. Dacă este citit cu bună-credință atunci vedem că procurorii își desfășoară activitatea în cadrul autorității judecătorești din moment ce Ministerul Public este reglementat în acest capitol nu în cel al Guvernului. Sunt magistrați, din moment ce sunt aleși în CSM în același fel cu judecătorii, deci le este garantată independența, iar unul dintre articole interzice explicit ministrului Justiției să ia parte la deciziile privind cariera procurorilor. Dar dacă ești de rea-credință precum Dragnea, Tudorel Toader, Florin Iordache atunci afirmi că în Constituție scrie ceva ce nu scrie, respectiv că procurorii sunt subordonați ierarhic Guvernului. Sunt procurori care au zis răspicat: “eu nu am fost niciodată procuror independent.” Pentru a preveni astfel de experimente politice pe Justiție cred că trebuie să fie înlăturată orice posibilitate de interpretare.

CursDeGuvernare.ro: Nu se poate vorbi despre respectarea voinței poporului până nu se va rezolva această problemă și nimeni nu va dovedi că ia în serios alegătorii și referendumurile, în general, până nu va fi soluționată această restanță a politicului. Ce majoritate parlamentară credeți că ar vota principiul celor 300 de parlamentari?

Dan Barna: În programul meu de Președinte am inclus reducerea numărului de parlamentari la 300, o măsură necesară pentru a eficientiza activitatea Parlamentului.

CursDeGuvernare.ro: Prin modificările gândite de USR, România ar reveni la republică semiprezidențială sau se va păstra înclinarea spre republică parlamentară?

Dan Barna: Susțin ideea unui președinte puternic cu prerogative clare, inclusiv aceea de a dizolva Parlamentul în câteva situații: prin referendum, o dată pe mandat, după trecerea unei moțiuni de cenzură sau dacă un referendum pentru demiterea președintelui este respins de cetățeni. În viziunea mea, Președintele trebuie să aibă un cuvânt decisiv de spus pe bugetul de stat și dreptul de a participa la ședințele de guvern atunci când se dezbat și se adoptă chestiuni bugetare, venind cu solicitări explicite în acest sens în calitatea sa de parte a autorității executive. Înclin spre întărirea rolului președintelui, ales direct de cetățeni, cu cea mai mare legitimitate din funcțiile alese, nu spre slăbirea lui. Am asistat în ultimii trei ani la încercări repetate ale PSD de a slăbi rolul președintelui și din păcate CCR a și susținut PSD în acest proces de transformare a instituției prezidențiale într-una decorativă. Subliniez cu putere că actuala Constituție, așa cum a fost gândită, președintele este parte a puterii executive, nu un maestru de ceremonii de protocol.

CursDeGuvernare.ro: Puteți să explicați mai în detaliu următoarea sintagma din program: „Președintele trebuie să beneficieze de mecanisme constituționale care să înlesnească dizolvarea Parlamentului atunci când acesta nu mai reflectă voința populară rezultată în urma alegerilor.”

Concret: care sunt situațiile în care se vede că voința populară nu mai este reflectată în Parlament?

Dan Barna: Nu putem sancționa traseismul? Ba da, putem! Dacă parlamentarii au plecat din partidele pe listele cărora au fost aleși, dacă partide care nu au participat la alegeri, precum Pro România, ajuns să decidă cine este prim-ministrul, atunci este clar că Parlamentul nu mai reflectă voința electoratului. Vrem să aducem responsabilitatea în Parlament prin această modificare a Constituției. Nu mai putem permite ca parlamentarii să se vândă și să se cumpere ca la piață.

CursDeGuvernare.ro: În programul USR, se spune și: „Președintele va avea opțiunea, în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, fie să desemneze un nou premier, fie să dizolve Parlamentul.”

Moțiunea de cenzură reprezintă un vot de blam dat Executivului. De ce alternativa propusă este cea de dizolvare a legislativului? Credeți că vor mai trece moțiuni de cenzură vreodată, dacă există riscul dizolvării Parlamentului?

Dan Barna: Toate aceste modificări consolidează rolul președintelui de a debloca crize fără ieșire cum este și cea tocmai încheiată recent. Decât un cabinet cu o putere de acțiune foarte limitată, care nu va putea să repare mai nimic în Justiție, de exemplu, și nici să facă reforme necesare și urgente în administrația publică, nu ar fi fost mai bine să avem alegeri anticipate, cu un cabinet legitim și pro-reformist și cu susținere suficientă în Parlament? Acesta este un argument. Un alt argument este, din nou, responsabilitatea. Parlamentarii trebuie să dovedească responsabilitate, dar și președintele. Tocmai de aceea am prevăzut că este un drept, nu o obligație. Președintele poate să declanșeze astfel alegeri de anticipate, dar cu niște riscuri. Cetățenii pot să dea un vot de încredere aceluiași partid, deci și el trebuie să fie responsabil.  Moțiunea de cenzură trebuie să devină cu adevărat un instrument de sancțiune pentru guvern de care acesta trebuie să țină cont în mod fundamental, altfel controlul Parlamentului asupra executivului este doar o vorbă în vânt.

CursDeGuvernare.ro: Susțineți în program următoarele: dacă Parlamentul îl suspendă pe președinte și referendumul de demitere este invalidat, Parlamentul va fi dizolvat de drept. Simetric, președintele poate iniția un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. Ce ar trebui să se întâmple în cazul în care referendumul pentru dizolvarea Parlamentului este invalidat?

Dan Barna: Răspunsul este unul simetric. Președintele trebuie să-și dea demisia.

CursDeGuvernare.ro: Actualele prevederi constituționale oferă președintelui un rol în mecanismul adoptării bugetului de stat prin analiza și votul în CSAT, pe componenta Apărare. În ce ar consta implicarea suplimentară pe care o propuneți?

Dan Barna: În actuala Constituție dreptul președintelui de a participa la ședințele de guvern este limitat la câteva situații: politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi în alte situații nespecificate, doar la cererea primului-ministru. Noi vrem să poată participa și la dezbaterea bugetului și să aibă dreptul la propuneri concrete pe buget, derivate din angajamentele asumate.

CursDeGuvernare.ro: Ce majoritate parlamentară credeți că ar vota alegerea primarilor în două tururi?

Dan Barna: O majoritate formată din USR și PLUS. Aceasta este cea mai sigură majoritate pro-alegeri în două tururi și noi propunem chiar să scriem în Constituție. PNL are proiecte de lege în acest sens, dar are și primari care se tem că-și vor pierde funcțiile. Din păcate, și președintele Iohannis a promulgat Legea alegerii primarilor într-un singur tur constatând că dacă Parlamentul a decis cu majoritate, este o opțiune viabilă.

Premierul Ludovic Orban s-a angajat că va adopta o reglementare în acest sens, cât se poate de repede. Așteptăm să vedem.

CursDeGuvernare.ro: În prezent, în Constituție, la articolul 44, alineatul 8, se stipulează “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Această prezumție absolută nu există în Constituția niciunui alt stat membru al UE, nici în cea a SUA. Astfel statul roman trebuie să dovedească faptul că acea parte din avere pe care o confiscă a fost dobândită ilicit ca rezultat al acelei infracțiuni pentru care persoana respectivă este investigată penal.

Care este poziția dvs. în privința menținerii acestei prevederi? O susțineți ca fiind corectă sau ați propune schimbarea sarcinii demonstrării caracterul dobândirii licite a averii?

Dan Barna: Confiscarea averilor se produce România în trei situații: prin decizie judecătorească se poate confisca averea celui condamnat pentru a acoperi prejudiciul produs sau se pot confisca produsele infracțiunii, printr-o agenție specializată. Dar există și Agenția Națională de Integritate, care poate verifica averea unui demnitar, funcționar public sau magistrat și dacă se constată că respectiva persoană nu o poate justifica, se poate decide confiscarea, cum s-a întâmplat deja în cazul fostului ministru din cabinetul Năstase, Dan Ioan Popescu. În alt treilea rând ANAF poate confisca venituri care provind din surse necunoscute sau nedeclarate. Ceea ce propun eu este ca toate aceste legi, care există, să fie puse și în practică și instituțiile să funcționeze și să nu se predea fie în fața unor înalți demnitari, fie în fața unor mari afaceriști care încalcă legea. Nu am văzut cine știe ce eforturi și rezultate pentru confiscarea averilor ilicite, așa că înainte de a schimba Constituția, trebuie să vedem de ce nu funcționează legile deja în vigoare și dacă e o problemă de reglementare sau una de oameni care nu-și fac treaba și dacă nu și-o fac, de ce nu și-o fac.

CursDeGuvernare.ro: Curtea Constituțională a respins de mai multe ori schimbarea acestui articol, pe motiv că ar fi aduse atingeri securității juridice a dreptului de proprietate. Au existat însă și opinii separate la luarea acestei poziții de către CC.

În cazul care sunteți pentru înlăturarea acestei prezumții, care ar fi motivația pentru CC să adopte, de această dată, această propunere de revizuire a legii fundamentale?  Cum ar trebui fomulată această propunere?

Dan Barna: Dacă e o problemă de Constituție, atunci vom revizui Constituția și să alegem o formulare care să se încadreze în limitele revizuirii. Am reușit la #farapenali, sunt convins că juriștii USR și ai PLUS vor găsi această formulare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult