Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Europa

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și… Mai mult

07.02.2020

Cronicile

[P] Interviu Dan Barna: modificările propuse în Constituția României

de Advertor Point , 8.11.2019

CursDeGuvernare.ro: Veți lua în considerare modificare Art 132 alineatul (1) din Constituție, a cărui interpretare a dus la revocarea Codruței Kovesi?

Dan Barna: Comisia de la Veneția spunea că o măsură-cheie ar fi aceasta, modificarea articolului, la viitoarea revizuire a Constituției, deoarece interpretarea dată textului de către CCR consolidează competențele ministrului Justiției în ceea ce privește procurorii. Într-un stat de drept, independența procurorilor nu este o chestiune interpretabilă.

De aceea,pentru a reintroduce deplină independența acestora, articolul trebuie modificat.

Art. 132 alineatul (1) din Constituție

“Procurorii își desfășoară activitatea în conformitate cu principiul legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.

Capitolul VI din Constituție privind autoritatea judecătorească este ambiguu atunci când PSD are interes să știrbească independența procurorilor, iar judecătorii CCR devin legiuitori împotriva Constituției. Dacă este citit cu bună-credință atunci vedem că procurorii își desfășoară activitatea în cadrul autorității judecătorești din moment ce Ministerul Public este reglementat în acest capitol nu în cel al Guvernului. Sunt magistrați, din moment ce sunt aleși în CSM în același fel cu judecătorii, deci le este garantată independența, iar unul dintre articole interzice explicit ministrului Justiției să ia parte la deciziile privind cariera procurorilor. Dar dacă ești de rea-credință precum Dragnea, Tudorel Toader, Florin Iordache atunci afirmi că în Constituție scrie ceva ce nu scrie, respectiv că procurorii sunt subordonați ierarhic Guvernului. Sunt procurori care au zis răspicat: “eu nu am fost niciodată procuror independent.” Pentru a preveni astfel de experimente politice pe Justiție cred că trebuie să fie înlăturată orice posibilitate de interpretare.

CursDeGuvernare.ro: Nu se poate vorbi despre respectarea voinței poporului până nu se va rezolva această problemă și nimeni nu va dovedi că ia în serios alegătorii și referendumurile, în general, până nu va fi soluționată această restanță a politicului. Ce majoritate parlamentară credeți că ar vota principiul celor 300 de parlamentari?

Dan Barna: În programul meu de Președinte am inclus reducerea numărului de parlamentari la 300, o măsură necesară pentru a eficientiza activitatea Parlamentului.

CursDeGuvernare.ro: Prin modificările gândite de USR, România ar reveni la republică semiprezidențială sau se va păstra înclinarea spre republică parlamentară?

Dan Barna: Susțin ideea unui președinte puternic cu prerogative clare, inclusiv aceea de a dizolva Parlamentul în câteva situații: prin referendum, o dată pe mandat, după trecerea unei moțiuni de cenzură sau dacă un referendum pentru demiterea președintelui este respins de cetățeni. În viziunea mea, Președintele trebuie să aibă un cuvânt decisiv de spus pe bugetul de stat și dreptul de a participa la ședințele de guvern atunci când se dezbat și se adoptă chestiuni bugetare, venind cu solicitări explicite în acest sens în calitatea sa de parte a autorității executive. Înclin spre întărirea rolului președintelui, ales direct de cetățeni, cu cea mai mare legitimitate din funcțiile alese, nu spre slăbirea lui. Am asistat în ultimii trei ani la încercări repetate ale PSD de a slăbi rolul președintelui și din păcate CCR a și susținut PSD în acest proces de transformare a instituției prezidențiale într-una decorativă. Subliniez cu putere că actuala Constituție, așa cum a fost gândită, președintele este parte a puterii executive, nu un maestru de ceremonii de protocol.

CursDeGuvernare.ro: Puteți să explicați mai în detaliu următoarea sintagma din program: „Președintele trebuie să beneficieze de mecanisme constituționale care să înlesnească dizolvarea Parlamentului atunci când acesta nu mai reflectă voința populară rezultată în urma alegerilor.”

Concret: care sunt situațiile în care se vede că voința populară nu mai este reflectată în Parlament?

Dan Barna: Nu putem sancționa traseismul? Ba da, putem! Dacă parlamentarii au plecat din partidele pe listele cărora au fost aleși, dacă partide care nu au participat la alegeri, precum Pro România, ajuns să decidă cine este prim-ministrul, atunci este clar că Parlamentul nu mai reflectă voința electoratului. Vrem să aducem responsabilitatea în Parlament prin această modificare a Constituției. Nu mai putem permite ca parlamentarii să se vândă și să se cumpere ca la piață.

CursDeGuvernare.ro: În programul USR, se spune și: „Președintele va avea opțiunea, în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, fie să desemneze un nou premier, fie să dizolve Parlamentul.”

Moțiunea de cenzură reprezintă un vot de blam dat Executivului. De ce alternativa propusă este cea de dizolvare a legislativului? Credeți că vor mai trece moțiuni de cenzură vreodată, dacă există riscul dizolvării Parlamentului?

Dan Barna: Toate aceste modificări consolidează rolul președintelui de a debloca crize fără ieșire cum este și cea tocmai încheiată recent. Decât un cabinet cu o putere de acțiune foarte limitată, care nu va putea să repare mai nimic în Justiție, de exemplu, și nici să facă reforme necesare și urgente în administrația publică, nu ar fi fost mai bine să avem alegeri anticipate, cu un cabinet legitim și pro-reformist și cu susținere suficientă în Parlament? Acesta este un argument. Un alt argument este, din nou, responsabilitatea. Parlamentarii trebuie să dovedească responsabilitate, dar și președintele. Tocmai de aceea am prevăzut că este un drept, nu o obligație. Președintele poate să declanșeze astfel alegeri de anticipate, dar cu niște riscuri. Cetățenii pot să dea un vot de încredere aceluiași partid, deci și el trebuie să fie responsabil.  Moțiunea de cenzură trebuie să devină cu adevărat un instrument de sancțiune pentru guvern de care acesta trebuie să țină cont în mod fundamental, altfel controlul Parlamentului asupra executivului este doar o vorbă în vânt.

CursDeGuvernare.ro: Susțineți în program următoarele: dacă Parlamentul îl suspendă pe președinte și referendumul de demitere este invalidat, Parlamentul va fi dizolvat de drept. Simetric, președintele poate iniția un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. Ce ar trebui să se întâmple în cazul în care referendumul pentru dizolvarea Parlamentului este invalidat?

Dan Barna: Răspunsul este unul simetric. Președintele trebuie să-și dea demisia.

CursDeGuvernare.ro: Actualele prevederi constituționale oferă președintelui un rol în mecanismul adoptării bugetului de stat prin analiza și votul în CSAT, pe componenta Apărare. În ce ar consta implicarea suplimentară pe care o propuneți?

Dan Barna: În actuala Constituție dreptul președintelui de a participa la ședințele de guvern este limitat la câteva situații: politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi în alte situații nespecificate, doar la cererea primului-ministru. Noi vrem să poată participa și la dezbaterea bugetului și să aibă dreptul la propuneri concrete pe buget, derivate din angajamentele asumate.

CursDeGuvernare.ro: Ce majoritate parlamentară credeți că ar vota alegerea primarilor în două tururi?

Dan Barna: O majoritate formată din USR și PLUS. Aceasta este cea mai sigură majoritate pro-alegeri în două tururi și noi propunem chiar să scriem în Constituție. PNL are proiecte de lege în acest sens, dar are și primari care se tem că-și vor pierde funcțiile. Din păcate, și președintele Iohannis a promulgat Legea alegerii primarilor într-un singur tur constatând că dacă Parlamentul a decis cu majoritate, este o opțiune viabilă.

Premierul Ludovic Orban s-a angajat că va adopta o reglementare în acest sens, cât se poate de repede. Așteptăm să vedem.

CursDeGuvernare.ro: În prezent, în Constituție, la articolul 44, alineatul 8, se stipulează “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Această prezumție absolută nu există în Constituția niciunui alt stat membru al UE, nici în cea a SUA. Astfel statul roman trebuie să dovedească faptul că acea parte din avere pe care o confiscă a fost dobândită ilicit ca rezultat al acelei infracțiuni pentru care persoana respectivă este investigată penal.

Care este poziția dvs. în privința menținerii acestei prevederi? O susțineți ca fiind corectă sau ați propune schimbarea sarcinii demonstrării caracterul dobândirii licite a averii?

Dan Barna: Confiscarea averilor se produce România în trei situații: prin decizie judecătorească se poate confisca averea celui condamnat pentru a acoperi prejudiciul produs sau se pot confisca produsele infracțiunii, printr-o agenție specializată. Dar există și Agenția Națională de Integritate, care poate verifica averea unui demnitar, funcționar public sau magistrat și dacă se constată că respectiva persoană nu o poate justifica, se poate decide confiscarea, cum s-a întâmplat deja în cazul fostului ministru din cabinetul Năstase, Dan Ioan Popescu. În alt treilea rând ANAF poate confisca venituri care provind din surse necunoscute sau nedeclarate. Ceea ce propun eu este ca toate aceste legi, care există, să fie puse și în practică și instituțiile să funcționeze și să nu se predea fie în fața unor înalți demnitari, fie în fața unor mari afaceriști care încalcă legea. Nu am văzut cine știe ce eforturi și rezultate pentru confiscarea averilor ilicite, așa că înainte de a schimba Constituția, trebuie să vedem de ce nu funcționează legile deja în vigoare și dacă e o problemă de reglementare sau una de oameni care nu-și fac treaba și dacă nu și-o fac, de ce nu și-o fac.

CursDeGuvernare.ro: Curtea Constituțională a respins de mai multe ori schimbarea acestui articol, pe motiv că ar fi aduse atingeri securității juridice a dreptului de proprietate. Au existat însă și opinii separate la luarea acestei poziții de către CC.

În cazul care sunteți pentru înlăturarea acestei prezumții, care ar fi motivația pentru CC să adopte, de această dată, această propunere de revizuire a legii fundamentale?  Cum ar trebui fomulată această propunere?

Dan Barna: Dacă e o problemă de Constituție, atunci vom revizui Constituția și să alegem o formulare care să se încadreze în limitele revizuirii. Am reușit la #farapenali, sunt convins că juriștii USR și ai PLUS vor găsi această formulare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Document al Comisiei: Transporturile din UE își vor reduce la jumătate dependența de petrol abia în 2050

Iulian Soare

În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne puternic… Mai mult

Stiri

PNL merge pe mâna lui Mihai Chirica la alegerile pentru Primăria Iași

Razvan Diaconu

Mihai Chirica a confirmat, miercuri, că va candida la alegerile locale din partea PNL, după ce anterior au apărut informații pe surse că liderii PNL… Mai mult

Stiri

Patronii combinatului de la Galați promit investiţii de un miliard de euro

Adrian N Ionescu

GFG Alliance s-a angajat să investească un miliard de euro pentru a moderniza combinatul siderurgic de la Galați, în scopul reducerii emisiilor şi al creșterii… Mai mult

Stiri

Știați că inclusiv Fiscul poate cere acces la informațiile despre clienți, relații de afaceri și tranzacții?

AVOCATNET

Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile,… Mai mult

Europa

România a avut cea mai mare rată de creştere în construcţii din UE în Trimestrul 4 / 2019

Adrian N Ionescu

Constructorii români au profitat de vremea bună şi de creșterea salariului minim și au înregistrat de departe cele mai mari creșteri ale producției în ultimul… Mai mult

Stiri

Telekom România şi-a crescut veniturile cu 5% în 2019, în pregătirea vânzării

Adrian N Ionescu

Veniturile consolidate ale Telekom România au crescut anul trecut cu 5%, până la 980 milioane euro, creștere generată în cea mai mare parte de activitatea… Mai mult

Stiri

Specialiști – ocupația cea mai căutată de angajatori, în T 4 din 2019

Mariana Bechir

Aproape un sfert din locurile de muncă vacante (LMV) în Trimestrul IV din 2019 erau joburi scoase pe piața muncii de sistemul bugetar, similar cu… Mai mult