CursDeGuvernare.ro: Propuneți înființarea unui organism consultativ, Consiliul pentru Dezvoltare. Ce garanție va exista că propunerile și concluziile acestuia vor fi luate în considerare în formularea politicilor economice?
Dan Barna: Pentru a mă asigura că recomandările Consiliului Consultativ vor fi implementate voi lucra pe trei paliere. În primul rând – membrii Consiliului vor fi voci reprezentative, care au putere de influență (atât din zona economiei private, specialiști, cât și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile cu activitate recunoscută în domeniul economic). În al doilea rând – voi discuta propunerile Consiliului cu Guvernul și cu Parlamentul pentru a ajunge la un consens politic și acțiuni concrete. Nu în ultimul rând, am introdus în programul meu de revizuire a Constituției un rol mult mai important pentru Președinte în politica economică (de exemplu prin prezența obligatorie a Președintelui la ședința de vot asupra bugetului, cu discuția anterioară la nivel de executiv privind respectarea angajamentelor bugetare pe domeniile strategice – educație, sănătate, infrastructură etc.) ceea ce va oferi garanția că propunerile Consiliului vor fi luate în considerare.
CursDeGuvernare.ro: Cum credeți că ar trebui schimbată abordarea sistemului de taxare, în special privind forța de muncă?
Dan Barna: Sistemul fiscal actual descurajează munca cinstită, impozitând-o excesiv. Nu există nici o țară în Europa unde salariile mici au o povară fiscală de aproape 50 la sută, ca în România. Asta înseamnă doar taxarea sărăciei și emigrare pentru oamenii care vor să lucreze aici. Mi-am asumat în programul de președinte scăderea tuturor taxelor pe primii 2080 de lei din salariu (echivalentul salariului minim), inclusiv contribuții și zero taxe pe salariul minim. Cotele unice se vor aplica doar de la acest prag în sus. Alte țări din Europa exact așa fac.
Pentru că am văzut multe nelămuriri cu privire la această măsură, echipa mea a făcut și un site explicativ: www.zerotaxepesalariulminim.ro Întrebarea e dacă se poate. Răspunsul este: da, dacă se vrea. Sunt zone întregi din țara noastră abandonate de forța de muncă. Iar noi o taxăm cel mai puternic din Europa. Evident că oamenii aleg să plece. Tragedia asta trebuie să înceteze. Părinții trebuie să stea lângă copiii lor și familiile nu mai trebuie să fie destrămate de o politică fiscală aberantă. Este extraordinar de important să ne asigurăm că munca cinstită este răsplătită corect în România. Așa rezolvăm și criza forței de muncă.
Știați că România e pe locul 1 în Europa la sărăcie în muncă? Adică români care muncesc și care totuși sunt considerați ca fiind “în sărăcie”. Nu putem accepta ca societate să muncești și totuși să fii în sărăcie. Asta se întâmplă pentru că statul ia o groază de bani de la românii aceștia. Asta trebuie să înceteze.
CursDeGuvernare.ro: Propuneți, între altele, eliminarea taxelor pe muncă în primii ani pentru tinerii aflați la începutul activității profesionale și eliminarea taxelor pe salariul minim. Prin ce măsuri se poate compensa reducerea încasărilor la bugetul de stat care decurge din eliminarea acestor taxe?
Dan Barna: Compensarea pentru impactul bugetar vine din mai multe surse. În primul rând, vom tăia conductele de bani corupți din bugetul de stat. În al doilea rând, pensiile speciale vor fi desființate și plafonate și politrucii care căpușează administrația vor fi eliminați. În al treilea rând, vom realiza o colectare mai bună a taxelor deoarece vor fi mai suportabile și ANAF-ul își va face mai bine treaba. În al patrulea rând, vom stabiliza cheltuielile statului. Nu putem avea un stat ale cărui cheltuieli explodează an de an cu procente de două cifre, toate pe datorie, și să nu ajungem ca Venezuela. Haideți să ne uităm pe cifre, în 2018 statul a explodat cheltuielile cu 46 de miliarde de lei. Măsura USR – Zero taxe pe salariul minim – dacă ar fi implementată ne-etapizat, ar însemna 40 de miliarde de lei. Deci se poate. Totul e să se vrea. Iar noi propunem implementarea etapizată.
CursDeGuvernare.ro: Care credeți că sunt principalele piedici în calea antreprenorilor, pe lângă taxe?
Dan Barna: Antreprenorii sunt sufocați, pe lângă taxe, de birocrația uriașă. De controale care de multe ori în loc să corecteze afacerea, o distrug. De dubla măsura și concurența neloială – dacă nu ești conectat la sistem ești controlat și taxat, pe când competitorul tău care este “al partidului” nu. Antreprenorii sunt de multe ori blocați de legislație profund viciată care nu permite accesul ușor la finanțare. În parlament am propus alături de colegii mei mai multe legi care vizează debirocratizarea înființării de întreprinderi. De ce avem nevoie în România de semnătura tuturor vecinilor că să avem o adresă de corespondență la noi acasă pentru firmă? În Anglia o firmă nouă se deschide în două ore pe internet. În Estonia poți să iei și cetățenia digitală pe internet. În România, ai nevoie de un avocat ca să deschizi o firmă. De ce? Cu ce ne ajută? La proiectul nostru cu debirocratizarea de firme noi ne-au spus că o să apară firme fantomă. Firme fantomă există deja. Pentru că băieții destepți care fac fraudele mari nu se împiedică în semnătura vecinilor. Ei se descurcă. Avem această viziune că dacă îi blocăm pe toți vom împiedica hoția. De fapt nu împiedicăm nimic altceva decât antreprenoriatul.
CursDeGuvernare.ro: De ce considerați că nu s-au făcut pași, timp de atâția ani, în direcția digitalizării administrației publice? Cât de important este acest proces pentru dezvoltarea economică?
Dan Barna: Digitalizarea nu s-a făcut pentru că ar permite transparență și identificarea ușoară a celor care fură. Și pentru că programele de informatizare au fost făcute cu firme de casă, cu un nivel de corupție uriaș. Avem însă competențe foarte bune în țară în IT – sunt convins că lucrurile se pot remedia repede când va exista voința politică.
CursDeGuvernare.ro: Cât de mult afectează România, astăzi, faptul că nu ne apropiem încă de intrarea în zona euro? Va fi o prioritate pentru dv, ca președinte?
Dan Barna: Afectează foarte mult. În primul rând – finanțările (atât pentru stat, cât și pentru privat) sunt cele mai scumpe din Europa acum. Fără un plan concret – pierdem oportunități, multi investitori ne ocolesc. Eu susțin aderarea la zona euro – însă pentru asta avem nevoie de stabilitate macroeconomică, nu de dezastrul bugetar de acum. Avem nevoie să creștem competitivitatea economiei. Trebuie să ne apucăm de lucru cât mai repede.
CursDeGuvernare.ro: Care este viziunea dv. privind valorificarea resurselor energetice, care sunt prioritățile pentru România?
Dan Barna: O valorificare adecvată a resurselor energetice presupune ca România să depășească mai multe obstacole în reformarea sistemului energetic național. În primul rând, o parte semnificativă a capacităților de producție și a resurselor se apropie de epuizarea duratei de funcționare/viață sau este afectată de evoluția crescătoare a prețului poluării, adică al certificatelor de carbon. În al doilea rând, o mare parte din rețelele de transport și de distribuție sunt învechite. Schimbarea acestei situații va necesita investiții semnificative care sunt necesare pentru a consolida securitatea energetice.
Pe de altă parte, cred că România are o fereastră de oportunitate pentru a valorifica superior producția de gaze naturale în industrie și a obține produse cu valoare adăugată mare. Producția și exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră reprezintă, în viziunea USR, un obiectiv național. Noi vrem ca banii colectați din taxarea producției offshore să fie distribuiți la Pilonul 2 de pensii. Viziunea noastră este ca fondurile de Pilon 2 să investească jumătate din aceste sume în proiecte eficiente care să contribuie la tranziția energetică și în industria care valorifică superior gazele naturale.
CursDeGuvernare.ro: Prin trecerea la energia verde, multe industrii sunt nevoite să-și schimbe linii întregi de producție și să aducă angajați specializați. Formarea viitorilor angajați ține pasul cu tehnologia? De exemplu industria auto – apar tot mai multe mașini hybrid, electrice, și totodată nevoia de forță de muncă specializată. Există învățământ dual, dar mai ales inițiativele private sunt cele care au impact direct. Cum ar trebui să se implice statul în această direcție? Care ar fi câteva măsuri concrete care ar trebui luate rapid?
Dan Barna: Tranziția către resurse de energie curată va atinge nu numai sectorul energetic, ci și pe cel al transporturilor, agricultura, industria sau construcțiile. Vor urma niște schimbări sistemice ale căror efecte poate că astăzi nici nu le bănuim.
În prezent, nevoile de pe piața forței de muncă nu sunt conexate cu sistemul de învățământ. Viziunea noastră este că trebuie să aducem mediul de afaceri și companiile mai aproape de școli. Politicile din învățământ trebuie să fie mult mai flexibile, școlile și universitățile să aibă mult mai multă libertate de a încheia parteneriate cu companiile industriale. Statul trebuie să creeze cadrul pentru ca industria să poată pregăti studenții încă din școală pentru ca aceștia să ajungă pregătiți pe piață și cu competențe care să răspundă evoluției industriale.
De cealaltă parte, tranziția către energia curată trebuie să fie însă una justă, să aibă la bază criteriul de eficiență economică și să nu abandoneze nicio comunitate sau zonă mono-industrială. Pornind de la acest principiu, România trebuie să se conecteze la toate liniile de finanțare ale Uniunii Europene, care vor fi puse la dispoziția statelor membre. Spre exemplu, USR promovează integrarea țării noastre în Alianța Bateriilor. Este un proiect european care încurajează cercetarea și producția de baterii la nivelul Uniunii Europene și care încurajează schimbul de experiență, know-how și crearea de lanțuri valorice în domeniul producție de baterii.
