marți

26 martie, 2024

21 februarie, 2020

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut joi Avocatului Poporului să atace la CCR câteva prevederi din Ordonanța de urgență 23/2020 ce modifică legislația achizițiilor publice.

Respectivele prevederi vizează răspunderea disciplinară a magistraților care soluționează litigii în materia achizițiilor publice. Conform referendumului de anul trecut, guvernanții nu au voie să reglementeze prin ordonanțe de urgență chestiuni ce țin de justiție, atrage atenția Secția pentru judecători a CSM.

Dacă Avocatul Poporului va sesiza CCR, OUG ar putea fi declarată neconstituțională în totalitate.


De asemenea, pentru orice act normativ cu reglementări în domeniul justiției este nevoie de avizul CSM, mai amintește Consiliul, conform jurisprudenței Curții Constituționale.

De altfel, Ministerul Justiției a emis aviz favorabil pentru proiectul OUG în discuție, dar cu observația ca înainte de adoptarea acestuia să fie solicitate avize de la CSM, Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) și de la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Respectiva OUG este una dintre cele 25 ordonanțe adoptate pe 4 februarie, în ultima ședință a Ludovic Orban. Ea permite ca achizițiile IT care vizează infrastructuri informatice critice de interes național să fi realizate în regim militar și de instituțiile civile, printre care și ANAF. Procedura militară face posibilă încredințarea directă. În opinia președintelui Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP), Eugen Cojoacă, această OUG va permite deblocarea marilor proiecte IT.

Pentru a folosi procedura, OUG stabilește că instituțiile civile au nevoie de un aviz prin care CSAT să declare de interes național respectivele proiecte de infrastructură IT&C.


Comunicatul CSM:

Secția pentru judecători apreciază că răspunderea disciplinară a magistraților, ca element component al statutului acestora, se circumscrie sferei de reglementare cu privire la care este interzisă adoptarea unei ordonanțe de urgență ca urmare a organizării și desfășurării referendumului național din data de 26 mai 2019.

Prin urmare, Guvernul României și-a arogat o competență de legiferare cu încălcarea voinței majoritare exprimată ca urmare a referendumului din anul 2019, confirmată de Curtea Constituțională.

Secția subliniază, de asemenea, că la adoptarea actului normativ, Guvernul României nu a respectat procedura de legiferare în ceea ce privește avizele legale necesare adoptării unui act normativ, astfel cum aceste dispoziții au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale a României.

Astfel, având în vedere incidența O.U.G nr. 23/2020 în ceea ce privește activitatea autorității judecătorești, prin reglementarea unei abateri disciplinare în cazul judecătorilor care soluționează o anumită categorie de litigii, se impunea solicitarea avizului CSM, nerespectarea acestei obligații fiind contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.

Totodată, Secția apreciază că soluția normativă în discuție este în conflict cu dispozițiile constituționale care consacră independența judecătorilor, urmând ca aceștia să răspundă disciplinar pentru nerespectarea „dispozițiilor cuprinse de lege privind soluțiile ori măsurile ce pot fi dispuse”, eliminând posibilitatea ca judecătorul să interpreteze normele de drept aplicabile în considerarea situației dintr-o speță concretă.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: