Proiectul OUG pentru plafonarea extinsă a adaosului comercial la alimente – Patronatele acuză distorsionarea gravă a pieței

Ministerul Agriculturii a finalizat prima variantă de text a proiectulul de OUG pentru plafonarea extinsă a adaosului comercial, la produsele agricole, alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide. Ministrul Florin Barbu a declarat că urmează discuții cu cei implicați, însă Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care se opune categoric OUG, a anunțat că au fost ignorați total până acum și că autoritățile au dialogat doar cu procesatorii.

Dacă proiectul de OUG apărut în presă va fi adoptat în această formă, spune Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, ar fi un comportament interviționist fără precedent.

„Ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economie liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piaţă funcţionale şi transmite un semnal negativ şi foarte periculos. Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieţei, ci şi contraproductive pentru securitatea alimentară şi stabilitatea economică pe termen lung. Solicităm Guvernului României să nu ia nici măcar în considerare un astfel de proiect de lege şi sper că ceea ce am văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă aşa ceva ar periclita inclusiv aderarea noastră la OCDE, un proiect pe care liderii acestei coaliţii şi l-au asumat”, a declarat Radu Burnete, citat într-un comunicat al organizației.

Principalele prevederi ale OUG

OUG-ul în vigoare în acest moment, plafonarea la adaosul comercial de la distribuitor este de 5%. Noul document propune un plafonat la 10%, dar dacă sunt mai mulți distribuitori pe lanț, cumulat trebuie să fie 10%, conform unui proiect ajuns pe surse în presă.

Proiectul a fost propus ca mecanism de protecție socială care să asigure stabilitatea prețurilor la produsele agricole și alimentare.

Prevederile importante:

• Cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, este de maximum 10% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuieli directe și indirecte ale distribuitorului.

• Cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash and carry este de maximum 20% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse și remizele și ristumele.
• Pentru produsele agricole și alimentare, care intră pe teritoriul României și nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare sau care intră doar în procesul de porționare, respectiv ambalare, cota de adaos comercial este de maximum 5% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte (astea sunt produsele din import pe care noi nu le mai procesam, doar le împachetăm).

• Comercianților/ distribuitorilor le este interzis să delisteze produsul aparținând unui furnizor pentru  care livrarea se realizează cu respectarea clauzelor contractuale negociate de părți, pentru a introduce în oferta sa un produs din aceeași categorie de produse, achiziționat la un preț mai mare de la un alt furnizor.

• Unitățile emitente de tichete de masă, cadou și sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, în format electronic sau pe suport hârtie, și de tipul acestora, pot aplica comercianților la momentul decontării lor un comision de maximum 2% pentru toate produsele agricole și alimentare care se pot achiziționa cu acestea.

• Comercianții care desfășoară activități de comerț cu amănuntul sau de tip cash and carry și care dețin, în incinta sau în perimetrul exterior în care își desfășoară activitatea, unități proprii de alimentație publică, inclusiv cele de tip fast-food, au obligația de a practica o cotă de adaos comercial de maximum 50% la produsele finite rezultate din aceste unități.

• Sancțiuni pentru cei care nu respectă plafonarea: amendă de la 100.000 de lei la 2.000.000 de lei sau amendă de 5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior.

Ministrul Agriculturii: Urmează noi discuții cu procesatorii, niciun retailer nu va fi afectat

Florin Barbu a anunțat joi că urmează o nouă discuție, „un dialog corect” atât cu procesatorii, cât şi cu zona de retail din România. El nu a confirmat și nici nu a infirmat proiectul de OUG ajuns în presă.

„Am văzut un draft de ordonanţă care circulă prin media. Eu nu pot să vă spun acum procente, am văzut între 5 şi 50%. Actul normativ care va merge în Guvernul României este cel care va fi postat în transparenţă pe site-ul Ministerului Agriculturii. Mai mult de atât, aştept marţi la discuţii industria alimentară din România. Am avut o primă discuţie, dar îi aştept şi săptămâna viitoare. Nu vreau să ne grăbim să luăm decizii pripite. (…) Nu vreau să mă grăbesc, vreau să am un dialog corect, aşa cum l-am avut, atât cu procesatorii din România, cât şi cu zona de retail din România”, a menţionat Barbu.

El susţine că această decizie de plafonare a adaosului comercial nu va afecta business-urile procesatorilor şi ale retailerilor din România.

„Nu va afecta în niciun fel business-urile fiecărui procesator, business-urile fiecărui retail din România, pentru că plafonarea adaosului comercial, şi nu vorbim de plafonarea preţurilor la alimente, vorbim de plafonarea adaosului comercial, se pune peste toate cheltuielile, adică peste fişa de cost a fiecărui produs, atât cu cheltuieli directe, cât şi cu cheltuieli indirecte, conform legii contabilităţii, care generează controale din partea Agenţiei Naţionale Fiscale”, a explicat Barbu.

Confederația Patronală Concordia: Plafonarea va afecta puternic oferta de produse

Concordia a reacționat după apariția proiectului de OUG, chiar dacă Radu Burnete, directorul executiv al patronatului a explicat că, de obicei, nu comentează proiecte neasumate oficial.

Principalele observații ale Concordia:

„România trebuie să urmeze un model de dezvoltare economică bazat pe predictibilitate și respectarea regulilor pieței libere. Măsuri precum cele propuse în acest proiect de ordonanță contravin atât principiilor fundamentale ale economiei de piață, cât și angajamentelor României în vederea aderării la OCDE”, men’ioneaz[ un comunicat transmis de Concordia.

1. Proiectul reprezintă o intervenție directă și repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieței libere. Forțarea comercianților și distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realitățile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante și influențate de factori externi precum energia, logistica sau forța de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici și va afecta puternic oferta de produse.

2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacționate și a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere și optimizarea costurilor în comerț. Aceste practici sunt esențiale pentru stimularea vânzărilor și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare. Restricționarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relațiile comerciale și la creșterea costurilor pentru toți actorii implicați.

3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piața. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piața produselor ce fac obiectul reglementării. Experiențele similare din alte țări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncționalități majore și creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.

4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurența pe întreg lanțul alimentar, ceea ce va duce la o piață omogenizată, în care inovația, diversitatea produselor și eficiența sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opțiunilor, cât și a calității produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.

5. Într-o economie în care prognoza de creștere este tot mai rezervată, această ordonanță va acționa ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor românești. Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiții în dezvoltarea și extinderea rețelelor comerciale și de creare a noi locuri de muncă. Comercianții mai mici vor fi împinși spre insolvență.

Retailerii: Vor fi afectate lanțurile de aprovizionare și este amenințată securitatea alimentară a țării

„Este o intervenţie mult prea abruptă în politicile comerciale ale agenţilor economici şi o imixtiune total neacceptabilă în modelele de business ale fiecărui actor în parte din sectorul de retail, având ca rezultat o afectare majoră a tuturor mecanismelor economice de formare a preţurilor”, explică AMRCR într-un comunicat.

„Remarcăm cu surprindere faptul că un subiect atât de important precum cel al unei Ordonanţe de Urgenţă care vizează măsuri extinse de plafonare şi care riscă să afecteze de o manieră ireversibilă industria de retail din România nu este comunicat instituţional şi implicit nici asumat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În schimb, este promovat ‘pe surse’ un text de proiect de OUG care a apărut după consultări purtate de către Ministrul Agriculturii cu procesatorii – alături de organizaţii din agricultura ecologică şi alte categorii de operatori economici de pe lanţ, care însă sunt exceptaţi conform textului de proiect de OUG”, se arată în comunicatul organizaţiei.

Retailerii susţin că sunt ignoraţi, deşi la debutul mandatului actualului ministru al Agriculturii, atunci când au început primele discuţii privind plafonarea, demnitarul alegea să comunice foarte des cu ei.

AMRCR consideră că adoptarea acestei ordonanţe constituie „o intervenţie mult prea abruptă în politicile comerciale ale agenţilor economici şi o imixtiune total neacceptabilă în modelele de business ale fiecărui actor în parte din sectorul de retail, având ca rezultat o afectare majoră a tuturor mecanismelor economice de formare a preţurilor”.

„O astfel de ingerinţă distorsionează grav întreaga piaţă a produselor agricole şi alimentare, precum şi pe cea a îngrăşămintelor, furajelor şi pesticidelor, trimiţând un mesaj negativ către investitorii plătitori corecţi şi la timp de taxe şi impozite la bugetul statului. De asemenea, actul normativ va impacta direct în mod negativ planurile de investiţii ale companiilor în economia românească precum şi locurile de muncă din industriile ce fac obiectul reglementării, dar şi în industriile conexe, atât pe verticală cât şi pe orizontală”, menţionează reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale.

Potrivit acestora, investitorii vor interpreta aceste măsuri drept semne clare ale lipsei de transparenţă şi de predictibilitate a politicilor publice şi a legislaţiei din România, obligându-i să-şi regândească planurile de afaceri şi să-şi reorienteze investiţiile către alte ţări mai prietenoase din punct de vedere al încurajării şi securităţii investiţiilor.

„Comportamentul intruziv al statului faţă de mediul de afaceri privat creează un climat ostil şi împiedică funcţionarea normală a economiei de piaţă. În loc să contribuie la dezvoltarea economică şi la securitatea alimentară, aceste măsuri riscă să îndepărteze România de principiile economiei de piaţă şi să o apropie de modele economice dintr-o perioadă trecută, de tristă amintire, în care existau mercuriale pentru produsele alimentare. Noi credem ca România ar trebui să evolueze spre viitor, pentru consolidarea unei economii de piaţă funcţionale, să îmbrăţişăm valorile economice şi democratice europene, nu să involuăm către trecutul din perioada comunistă”, se mai spune în punctul de vedere al AMRCR.

Retailerii precizează că nu înţeleg care este obiectivul acestor posibile măsuri, „însă unul dintre efecte poate fi uşor anticipat: lanţurile de aprovizionare vor fi afectate, ceea ce probabil va duce la un blocaj în desfăşurarea activităţilor comerciale”.

AMRCR consideră că măsurile propuse pun în pericol stabilitatea economică pe termen mediu şi lung şi riscă să devină o reală provocare pentru însăşi securitatea alimentară a României. „Sperăm că totuşi la nivelul Guvernului va fi reevaluată perspectiva adoptării unei Ordonanţe de Urgenţă şi va exista dialogul necesar bazat pe evaluări obiective, unitare şi echilibrate pentru toţi participanţii la lanţul comercial”, se afirmă în finalul comunicatului.

(Citește și: Concordia: Extinderea plafonării adaosului comercial pentru toate alimentele românești va distorsiona grav piața)

****