Guvernul a aprobat, joi, o ordonanță de urgență care reglementează stingerea marilor datorii fiscale ale companiilor energetice de stat, prin cedarea către stat a activelor funcționale ale acestora, de care depinde siguranța sistemului energetic național (SEN).
Aceasta are ca rol principal „asanarea sistemului energetic românesc”, a declarat Florin Radu Ciocănelea, consilier al prim-ministrului Viorica Dăncilă, potrivit Agerpres.
”Se creează cadrul general care va permite Ministerului de Finanţe, prin ANAF, să extragă din sistemul energetic toate activele eficiente (…) şi a le da ulterior în concesiune printr-o procedură care va fi stabilită”, a explicat Ciocănelea, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la Palatul Victoria.
„Actul aprobat astăzi de Guvernul României are rolul de a asana sistemul energetic românesc, respectiv de a separa partea eficientă de partea care până acum nu a produs decât găuri şi datorii în sistem, de a îmbunătăţi şi de a creşte eficienţa sistemului. În esenţă, prin darea în plată, activele profitabile ale sistemului vor fi extrase, reorganizate şi constituite în nişte entităţi care vor putea funcţiona strict pe termenii de eficienţă, fără a mai crea datorii în sistemul energetic. Acest lucru le va permite şi obţinerea de fonduri în diferite modalităţi, fie fonduri europene, fie împrumuturi directe care să le permită modernizarea şi eficientizarea”, a afirmat Ciocănelea.
Consilierul premierului a explicat că „toate aceste eficientizări, toate aceste modernizări se fac şi se vor face numai în strict dialog (…) cu Comisia Europeană, toate având şi avizul Consiliului Concurenţei„.
Odată adoptat, proiectul face legală cedarea către Ministerul Energiei a activelor funcționale ale Complexului Energetic Hunedoara și ale Electrocentrale București (ELCEN), cu datorii de sute de milioane de lei la bugetul de stat.
„Prin derogare de la prevederile art. 263 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, la cererea operatorilor economici care dețin capacități de producere a energiei electrice instalate in Sistemul Electroenergetic National reprezentând active functionale energetice, creanțele fiscale administrate de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală se sting prin trecerea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Energiei a unor active funcționale energetice, aflate în proprietatea acestora”, spune proiectul OUG în cauză.
Decizia Guvernului ar veni după ce Comisia Europeană a stabilit, în noiembrie, că CE Hunedoara a primit un ajutor de stat prin împrumuturi din fonduri publice echivalând cu 60 de milioane de euro.
Restructurare finală în Valea Jiului?
Activele funcţionale preluate de Ministerul Energiei, în numele statului și în schimbul ștergerii datoriilor fiscale ale companiilor energetice sistemice, ar urma să fie concesionate sau date în administrare altor companii de profil, care au capacitatea financiară și tehnică de a le opera – mai spune proiectul de OUG.
Documentul opreşte aici procedura de concesionare ori de transfer al administrării activelor companiilor energetice către alte companii, inclusiv private, care le pot opera, noi reglementări urmând să stabilească detaliile acestui proces.
La începutul luinii mai, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vorbea despre o OUG care să găsească „soluţia economică cea mai bună” pentru CE Hunedoara şi pentru Valoa Jiului, care evoca şi soluţia amnistiei fiscale.
Dincolo de posibila rezolvarea a permanentei probleme a datoriilor din Valea Jiului sau din Bucureşti, proiectul în cauză deschide calea privatizării pe bucăţi a afacerii producţiei de electricitate pe bază cărbune.
Un evaluator independent ar urma să stabilească valoarea bunurilor ce intră în componenţa activelor energetice funcţionale, care vor trece în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Energiei.
Companiile energetice va trebui să anexeze, la cererea de „dare în plată”, avizul favorabil al Ministerului Energiei, al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și al operatorului SEN, Transelectrica (TEL).
Cea mai recentă variantă a Strategia energetice a României (dar probabil că nu şi ultima) alocă un rol important cărbunelui, în pofida tendinţei Uniunii Europene de a-i diminua drastic importanţa, ca şi a marilor probleme de mediu pe care le au termocentrale româneşti.
