Asociația paneuropeană a fondurilor de pensii, PensionsEurope, cere Guvernului României să renunțe la prevederile OUG 114 privind creșterea capitalurilor societăților de administrare a fondurilor de pensii private (Pilon 2).
Ordonanța va avea efecte devastatoare asupra sistemului de pensii, potrivit unui comunicat publicat miercuri.
„PensionsEurope solicită României să renunțe la noua cerinţă de capital (a societăţilor de pensii private), de 10% din contribuţiile la fondurile de pensii private, care este devastatoare pentru stabilitatea acestora, ca şi la alte schimbări care ar distruge Pilonul 2 al sistemului de pensii”, a declarat Matti Leppälä, CEO şi secretar general al PensionsEurope.
PensionsEurope reunește 24 de asociații de profil din 18 țări membre UE, Elveția, Norvegia și Islanda, care reprezintă diferite tipuri de fonduri de pensii cu active totale de peste 4.000 de miliarde de euro.
OUG 114 prevede ca mărimea capitalului unei societăţi care administrează un fond de pensii private obligatoriu (Pilon 2) trebuie să reprezinte 10% din valoarea contributiilor intrate în fondul respectiv.
„Costul adiţional de capital este enorm şi greu de suportat, mai ales că noile reglementări reduc dramatic, cu până la 70%, nivelul comisioanelor”, a declarat şi Radu Crăciun, preşedintele APAPR, asociaţia de profil din România membră a PensionsEurope.
Contribuţiile istorice la fondurile de pensii au fost de circa 8,76 miiarde de euro la sfârşitul anului 2018, ceea ce presupune că companiile de administrare să aducă în plus peste 800 de milioane de euro”
Capitalul cerut de OUG 114 este „de 11 ori mai mare decât cerinţa actuală şi aproape dublu faţă de toate comisioanele încasate în toţi cei 11 ani de funcţionare de până acum”, adaugă Radu Crăciun.
(Citiţi şi: Radu Crăciun / După ordonanța de urgență îți vine să întrebi: ”Ești copil?”)
Prevederile OUG 114 au fost interpretate de mulţi analişti ca pe o „invitaţie pentru acționarii companiilor de administrare, majoritatea – bănci și străini, de a ieşi din această afacere”.
Însăși Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și-a exprimat îngrijorarea că „nivelul înalt al cerințelor de capital, combinat cu termenul scurt de respectare, poate descuraja companiile de administrare și induce riscul ca unele dintre acestea să fie forțate să se retragă de pe piață”.
PensionsEurope consideră că „noile cerinţe de capital sunt disproporţionate”, mai ales că „ordonanţa lăcomiei” a redus abrupt şi comisioanele cuvenite societăţilor de administrare.
OUG 114 a redus de la 2,5% la 0,5% comisionul cuvenit societăților de administrare din valoarea contribuţiilor participanţilor la Pilonul 2, o proporție de 0,5% urmând să intre în contul Casei Naționale de Pensii publice.
Totodată ordonanța leagă comisionul de administrare de praguri de rentabilitate superioare inflaţiei practic imposibil de atins, în condiţiile reducerii severe a contribuţiilor, care reduc șansele de investiţii profitabile:
- 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul inflaţiei;
- 0,03% pe lună, la rentabilitatea superioară inflației cu până la un punct procentual (pp);
- 0,04% pe lună, la rentabilitate superioară inflației cu până la 2 pp;
- 0,05% pe lună, la rentabilitate superioară inflației cu până la 3 pp;
- 0,06% pe lună, la rentabilitate superioară inflației cu până la 4 pp;
- 0,07% pe lună, la rentabilitate superioară inflației cu peste 4pp.
Cea mai recentă rată a inflaţiei este de 3,43% în noiembrie, iar rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimele 24 luni era de 3,7%, în septembrie.
Păstrarea sistemului de pensii bazat pe Pilonul 2 „este esențială dacă Guvernul României vrea sîă mențină un venit adecvat la pensionare pentru cetățenii săi în anii care vin”, mai spune comunicatul PensionsEurope.
„În ultima decadă, sistemul de pensii private (românești) a generat una dintre cele mai ridicate medii de rentabilitate din Europa (peste 8% net de comisioane în termeni nominali), în condițiile unuia dintre cele mai reduse niveluri ale comisioanelor. Performanța a fost remarcată de Comisia Europeană, Banca Mondială, FMI, OECD și BERD”, amintește PensionsEurope.