Premierul Ludovic Orban şi ministrul Sportului au vizitat luni stadioanele din Bucureşti care ar trebui să fie gata anul viitor, pentru Euro 2020. Ionuț Stroe, ministrul Sportului, a declarat luni că nu își explică de ce guvernele precedente au dat ordinul de începere a lucrărilor la stadioane cu o întârziere de trei, patru ani.
La data de 18 noiembrie 2019, din cele 4 stadioane angajate pentru Campionatul European, au mai rămas 3: Ghencea și Arcul de Triumf. Primul în fază de 65%, cel de-al doilea, în faza de 27% a lucrărilor. Iar până la primele meciuri mai sunt …. luni: firește, cu 3 luni de iarnă în ele.
România a primit în 2014 dreptul de a organiza trei meciuri din cadrul fazei grupelor CE din 2020 şi o partidă din optimile de finală.
Trâmbițele de început: ”proiect de importanță națională” încă din ianuarie 2014
Meciurile oficiale se vor disputa pe Arena Națională, însă România s-a angajat în fața UEFA că va asigura 4 stadioane, la standarde europene, pentru antrenamentele echipelor angrenate în competiție
La infrastructura sportivă, România se mai angaja să adauge și una pentru zecile sau chiar sutele de mii de suporteri străini veniți de la meciuri:
legătura rapidă între Aeroportul Otopeni și Capitală.
La data de 10 ianuarie 2014, Guvernul de atunci al României a declarat Campionatul European de Fotbal 2020 şi candidatura României pentru organizarea la Bucureşti a unor meciuri din cadrul Turneului final de interes public şi de importanţă naţională.
Constatări în prag de iarnă, cu 8 luni înaintea debutului competiției
„O situație dificilă pentru că mi-ar fi plăcut ca cu câteva luni înainte de acest eveniment să fim gata. Din păcate nu suntem. În momentul de față ne găsim într-un stadiu avansat și se lucrează accelerat. Treaba noastră e să monitorizăm la sânge tot ce se întâmplă pe ce aceste stadioane și să intervenim pentru a evita sincope în organizarea stadionului. Nu ne permitem niciun fel de întârziere pentru că e un eveniment extrem de important pentru intreg poporul”, a spus luni, 18 noiembrie, ministrul Sportului, la Digi24.
„65% este stadiul actual la stadionul Ghencea, 27% la cel de la Arcul de Triumf. Acestea sunt pentru antrenament. Meciurile oficiale vor fi găzduite de Arena Națională, cele patru meciuri.
Latura financiară este asigurată, nu există probleme privind finanțarea. E o problemă care ține de timp, de modul cum au înțeles guvernele precedente a prioritiza aceste lucrări. Știam din 2013 că vom organiza acest turneu la București. Hai să fim indulgenți, 2014.
Raportându-ne la perioada trecută, gândiți-vă că până în momentul ce s-a dat ordinul de începere a lucrărilor au trecut între trei și patru ani, lucru, din punctul meu de vedere, inexplicabil” – adaugă Ionuț Stroe, ministrul Sportului.
Cum am rămas, în 5 ani, din 4 stadioane cu numai trei: Ghencea și Arcul de Triumf
Toate cele 4 stadioane ar trebui finalizate până pe 30 iunie 2018, conform termenelor oficiale. În ciuda faptului că autoritățile de la București au aflat în 2014 ce au de făcut, Guvernul României a aprobat abia în 2018 indicatorii tehnico-economici pentru 3 șantiere: HG 85/07.03.2018 pentru Stadionul Ghencea și pentru Stadionul Arcul de Triumf și HG 208/13.04.2018 pentru Stadionul Giulești.
La al patrulea șantier, Dinamo, nu se întâmplă nimic din cauză că Guvernul a descoperit, ulterior alegerii celor patru investiții, probleme legate de dreptul de proprietate asupra stadionului.
În teren, lucrările de demolare a construcțiilor existente au început abia în 2019, la cele 3 stadioane. Nu este clar de ce din lista ministrului Ionuț Stroe lipsește Stadionul Giulești.
(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)
În februarie 2019, ProSport a scris că UEFA, alarmată de ritmul lucrărilor de la București, a închiriat alte arene în apropierea Capitalei: baza FCSB din Berceni, baza din Mogoșoaia a FRF și stadionul Concordia Chiajna.
Problema cea mai mare este dată de faptul că UEFA cere nu doar terenul de antrenament, ci și facilitățile normale aferente: săli de antrenament, săli de recuperare, mini-unități de cazare etc.
Legătura Gara de Nord – Otopeni stă chiar mai prost decât stadioanele
Între data desemnării Bucureștiului ca gazdă a unor meciuri din cadrul Euro 2020 și data începerii competiției, România avea de rezolvat, în şase ani, și probleme de infrastructură pentru a organiza în condiţii optime meciuri de la Euro-2020.
Raportul pentru România al UEFA a scos în evidenţă slaba legătură dintre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi oraşul Bucureşti. O linie de metrou Gara de Nord- Otopeni a fost inclusă în planurile de dezvoltare a reţelei de transport subterane, fără un termen precis al licitaţiei pentru contractarea lucrărilor.
Între timp, după 3 ani de promisiuni și o finanțare ratată de la Comisia Europeană, Metrorex a anunțat că nu va putea realiza o legătură subterană între cele Gara de Nord și Otopeni (12 km).
A apărut apoi alternativa liniei de cale ferată, lucrurile începând să se miște în 2019.
Dar aceasta are tot atâtea șanse să fie realizată cât sunt șanse să fie terminate cele (măcar) 3 stadioane: construcția este blocată în prezent de un litigiu juridic între constructor și proprietarul unui teren din zona lucrărilor.
Și alte observații UEFA au fost ignorate: Arena Naţională nu întruneşte toate condiţiile forului european- numărul insuficient de locuri de parcare, număr insuficient de loje.
Și banii: cine plăteşte cheltuielile, cine ce s-a angajat să facă
În ceea ce priveşte cheltuielile pentru rezolvarea problemelor semnalate de UEFA responsabilitatea se împarte între:
- UEFA acoperă costurile cu organizarea, cele legate de forţa de muncă pentru proiectele pe care le manageriază sau pe cele pe care le deleagă, costul de închiriere al stadionului, costurile de securitate.
- FRF acoperă costurile cu depunerea candidaturii, asigurări, cheltuielile de organizare.
- Primăria Bucureşti asigură punerea la punct a infrastructurii publice şi a serviciilor. În calitate de administrator al Naţional Arena, primăria este responsabilă de cheltuielile de asigurare a stadionului.
- Guvernul României asigură punerea la punct a infrastructurii publice şi a serviciilor şi acoperă orice cost suplimentar.
Comitetul interministerial de coordonare pentru organizarea şi susţinerea candidaturii României, condus de viceprim-ministrul pentru securitate naţională şi Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a fost înfiinţat de Guvernul României prin Hotărârea de guvern nr.1093 din 11 decembrie 2013.
Potrivit unui comunicat al FRF emis în ianuarie 2014, din comitet mai fac parte primarul Capitalei, Sorin Oprescu, preşedinţii FRF şi LPF- Mircea Sandu şi Gino Iorgulescu- şi foştii sportivi Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Anghel Iordănescu şi Gheorghe Hagi.
Coordonatorul guvernamental, păstrat în funcție sub 3 premieri: Gică Popescu e din ce în ce mai… optimist
De precizat: în ianuarie 2018, premierul de la acea dată, Mihai Tudose, l-a numit pe Gică Popescu consilier de stat, responsabil cu coordonarea proiectului Euro 2020.
Fostul internațional român a fost păstrat și în echipa premierului Dăncilă, cu statut de consilier personal, dar și de noul prim-ministru Ludovic Orban.
În iunie 2019, Gică Popescu asigura: ”Stăm foarte bine, suntem în grafic cu majoritatea lucrărilor, dar bineînţeles că mai sunt şi mici întârzieri, trebuie să îl aducem pe linia de plutire. Dar EURO 2020 are mult mai multe componente de care UEFA se interesează, în fiecare lună avem o întâlnire la nivelul comitetului interministerial. Eu cred că acest turneu va fi făcut ori bine, ori excepţional”.
Patru luni mai târziu, Gică Popescu își schimba discursul: ”Toată lumea s-a panicat. Stadionul din Giulești nu va fi gata de tot pentru EURO 2020, dar nici nu promisese nimeni asta. Stadionul Ghencea este dat deja ca bază de pregătire la UEFA, ca și stadionul Arcul de Triumf. Stadionul Rapid se va termina în vară. Am mai spus, construcția stadioanelor nu a fost o chestiune pe care să ne-o asumăm, nu era o garanție pentru UEFA. Creșterea prețurilor, chiar astăzi m-am documentat, e din cauza ordonanței 114 pentru a mări salariile din construcții la minim 3.000 de lei. În plus, a crescut și suprafața stadioanelor la reproiectare, mai mulți metri pătrați care implică și costuri mai mari”.
Pe 12 noiembrie, Ludovic Orban declara, citat de ProSport: ”M-am intalnit ieri cu Gica Popescu, l-am gasit consilier onorific al primului ministru. Mi-a explicat cu ce se ocupa, e un fel de CEO pe implementarea proiectelor necesare pentru Campionatul European. Am luat decizia de a continua colaborarea cu Gica Popescu, nu are culoare politica, s-a implicat in proiectul asta, trebuia sa fie cineva care venea putin din exteriorul administratiei. Am ramas foarte mult surprins, a inceput sa cunoasta foarte multe chestiuni despre contractare, despre stadiu al lucrarilor, ca atare vom continua colaborarea. Sunt convins ca impreuna cu Ministrul Tineretului si Sportului vom pregati toate lucrurile pentru Campionatul European”.
Un răspuns
Bine, dar de fabricile de diplome de la stat de ce nu spuneți nimic? De medicină, petrol si gaze, etc? Acolo fără șpagă nu treci examenul. La Lucian Blaga din sibiu se da șpagă dar nimeni nu comentează. De ce? La atâtea univ De stat au fost arestați prof pentru șpagă si știrea era de 5 secunde iar aia erau imediat eliberati acuma ca este vorba de una privată dați încontinuu știrea. Unu de acolo a făcut porcarii si acuma ii băgați pe toți în aceea-si oală. Sunteți cam ipocriți voi masmedia. Eu am terminat una de stat și stiu ce vorbesc, norocul meu că eram în sindicat și nu aveau curajul sa ceară asa că.