România s-a situat anul trecut pe locul 20-21 din 27 de state membre UE în ce privește ponderea accesului gospodăriilor la Internet, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un procentaj de 89%, am devansat Italia (88%), Lituania, Portugalia (ambele cu 87%), Croația (86%), Grecia (85%) și Bulgaria (84%), la egalitate cu Cehia, dar ușor sub Slovacia (90%), Ungaria (91%) sau Polonia (92%), aceasta din urmă situată exact la media europeană.
Cele mai mari ponderi de acces la Internet s-au consemnat în Luxemburg și Olanda (99%), peste pragul de 95% fiind situate Finlanda, Irlanda, Danemarca, Spania și Austria. România este menționată printre statele cu cea mai rapidă ascensiune în clasament (trei poziții recuperate în ultimii cinci ani și un progres notabil față de anul 2016 – când eram la doar 72% – sau 2012, când figuram penultimii, cu doar 54%).
Totodată, ne plasăm pe locul 22 din 27 la frecvența de utilizare a internetului măsurată prin raportarea pe ultimele trei luni. Totuși, analiza Eurostat arată că stăm cel mai slab la proporția celor care utilizează internetul pe baze zilnice (82%), în timp ce 18 state membre trec pragul de 90% la nivelul UE, cu maxime în Cipru (98%), Olanda (97%), Danemarca, Malta, Irlanda și Finlanda (96%).
Capitolul la care excelăm în termeni relativi este utilizarea dispozitivelor electronice pentru conectarea la rețelele sociale, unde cu un procentaj de 69% avansăm tocmai pe locul 9-10, la egalitate cu Irlanda, semnificativ peste media europeană (57%, unde se află Polonia) și mult peste „codașele” Italia (48%), Germania (47%) sau Franța (45%).
Din păcate, în acest context, ne ducem tocmai pe ultimul loc în Uniune în ceea ce privește managementul accesului pentru protecția datelor personale (49%, deși în creștere semnificativă fașă de 39% în 2020), față de o medie europeană de 71%. Sub Bulgaria (53%), Grecia, Malta (câte 57%) sau Slovacia (58%).
La fel de slab stăm și la disponibilitatea/capabilitatea de a seta instrumente esențiale din browser pentru a preveni sau limita așa-numitele cookies, prin care se colectează date privind activitatea în mediul on-line, unde doar ceva mai mult de jumătate dintre utilizatori cunosc acest aspect și mai puțin de un sfert iau măsuri în acest sens (vezi infograficul).
Și, ca să ne lămurim că mai avem mult până să trecem drept utilizatori frecvenți de Internet la modul mai concret, în scopuri legate de economie, datele Eurostat ne-au așezat anul trecut pe penultimul loc în ceea ce privește ponderea celor care comandat on-line bunuri și servicii cu doar 23%, capitol la care am devansat doar pe bulgari (20%) și suntem la foarte mare distanță de media UE (56%).
Procentajul redus care ne afectează cel mai mult poziția între statele membre se regăsește la rezervarea acomodărilor în mediu electronic, unde cu doar 2% suntem la egalitate cu Polonia pe ultimul loc la nivel european și stăm de cinci ori mai slab față de media UE (10%, ridicată de Olanda, cu, 24% și Luxemburg, cu 23%).
Tot la coada utilizării Internetului în Uniune ne regăsim, cu doar 2% și pe segmentul utilizării unei aplicații pentru rezervarea unei călătorii de la o altă persoană sau firmă de transport (gen Uber, etc.), devansați de Bulgaria sau Polonia. De remarcat că topul european în materie este dominat de Estonia (27%), care a reușit să devanseze state puternic dezvoltate precum Suedia (21%) și Danemarca (19%).
Una peste alta, Internet avem în proporție ridicată, la vitezele de acces stăm foarte bine iar costurile sunt relativ reduse. Motiv pentru care ar mai trebui să ne reorientăm întrucâtva dinspre partea de divertisment și social înspre partea de economic.
Unde tocmai prin nivelurile reduse din prezent există oportunități majore de dezvoltare a unor afaceri profitabile, care ar putea constitui și un motor important de creștere durabilă a rezultatului economic pe ansamblu.
***
