Cartelul țărilor producătoare de petrol OPEC estimează creșterea cererii de petrol până după 2035, contrar altor estimări care văd plafonarea mult mai devreme, precum Agenția Internațională pentru Energie (IEA).
Mai mult OPEC acuză politicile de stopare a finanțării proiectelor de energie fosilă, ca și cele de guvernanță economică și socială (ESG) pentru nivelul scăzut al investițiilor în industria petrolului.
Industria petrolului ar avea nevoie de investiții de circa 12.100 miliarde de dolari până în 2045, ca parte a tranziției energetice, potrivit introducerii secretarului general al OPEC, Haitham Al Ghais, la raportul World Oil Outlook 2022, citat de Reuters.
OPEC și varianta sa extinsă OPEC+, care include și Rusia și alte țări producătoare, au respins apelurile occidentale de creștere a producției de petrol pentru diminuarea efectelor crizei energetice.
Dimpotrivă, reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale OPEC şi ai celor 10 state aliate sub umbrela OPEC+ au convenit ca, începând din noiembrie, să-şi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi (bpd, într-o tonă încap circa 7 barili), pentru a susține creşterea preţurilor.
Miza creșterii cererii de petrol
Țările mari producătoare de petrol, din care își alimentează aproape exclusiv veniturile, sporesc estimările. Cererea globală de petrol va ajunge la 103 milioane barili pe zi (bpd) în 2023, cu 2,7 milioane bpd mai mult decât în 2022. Iar în 2023, se va adăuga un plus de cerere totală de 1,4 milioane bpd faţă de prognozele de anul trecut, potrivit documentului OPEC.
OPEC a crescut și estimările pe termen mediu, până în 2027, când cererea globală de petrol ar crește cu până la două milioane bpd faţă de 2022, ca urmare a recuperării robuste din 2022 și 2023.
„Concentrarea puternică pe problemele de securitate energetică” ar urma să ducă la o înlocuire mai înceată a petrolului cu gazele.
Până în 2030, OPEC estimează un nivel mediu al cererii de petrol de 108,3 milioane bpd, iar în 2045, de 109,8 milioane bpd.
Grupul OPEC+ a decis luna aceasta cea mai semnificativă reducere a producţiei de petrol de la pandemia din 2020, scăzând livrările într-un moment în care piaţa e tensionată, în pofida solicitărilor SUA şi ale altor ţări de a pompa mai mult.
***