Olanda, vinovată pentru crimele de la Srebreniţa.Rudele victimelor celui mai mare masacru din Europa, din ultimele decenii, au câştigat un caz extrem de important şi posibilitatea de a primi despăgubiri substanţiale, după ce Curtea de la Haga a decretat că Olanda este responsbailă de moartea unor musulmani la Srebreniţa, acum 16 ani. Verdictul a lăsat fără replică guvernul olandez, ca şi pe reclamanţii care s-au plâns pe această problemă, de mai bine de 10 ani, şi aproape că au renunţat la orice speranţă. Dacă sentinţa va fi susţinută de Curtea Supremă, ar putea fi urmată de sute de plângeri din partea rudelor celor aproape 8.000 de victime musulmane din Bosnia, măcelărite de forţele sârbilor bosniaci conduşi de generalul Ratko Mladici, care este judecat în prezent pentru crime de război. Judecătorii au decis, pentru prima dată, că ţările care participă la mandate ONU de menţinere a păcii trebuie să răspundă pentru acţiunile lor şi nu pot avea imunitate în spatele numelui ONU. Curtea a respins argumentul olandezilor, că n-ar fi responsabili pentru ce au făcut trupele lor în Srebreniţa, deoarece se aflau sub autoritatea ONU. „S-a stabilit că statele care iau parte la operaţiunile ONU de menţinere a păcii nu pot să nu fie răspunzătoare pentru acţiunile acestor militari. Este vorba despre controlul efectiv”, a declarat avocatul a doi dintre cei trei boniaci care au depus plângere la Haga, Liesbeth Zegveld. (The Guardian)
Acuzaţiile contra lui Dominique Strauss-Kahn vor fi retrase. Procurorii au dezvăluit noi îndoieli asupra credibilităţii cameristei de la hotelul Sofitel, care spune că a fost agresată sexual. Oficiali din biroul procurorului-şef al districtului Manhattan se întreabă deschis acum dacă a avut loc un act criminal, având în vedere credibilitatea cameristei. Un asistent al procurorului, Joan Illuzzi-Orbon, a spus că este nevoie, pentru ca femeia în vârstă de 32 de ani să fie un martor viabil în process, ca procurorii să creadă în aspectul infracţional al celor petrecute. “Ziua în care nu mai putem avea încredere în oameni este ziua în care nu mai putem acuza pe nimeni”, a spus ea. Illuzzi-Orbon a fost forţată, săptămâna trecută, să recunoască, în faţa Curţii Supreme din New York, că acea cameristă avea probleme serioase de credibiliate, după ce a recunoscut că a spus câteva minciuni anchetatorilor şi autorităţilor americane. Dezvăluirea a dus la eliberarea din arest la domiciliu a lui Strauss-Kahn (62 de ani) care este acuzat de tentativă de viol. (The Telegraph)
Noua directoare a FMI va primi acelaşi salariu anual ca DSK: 551.700 dolari. Contractul de muncă semnat de Christine Lagarde cu Fondul Monetar Internaţional prevede că aceasta va primi, în funcţia de director general, un salariu anual net de 467.940 de dolari şi va beneficia în plus de 83.760 de dolari cu titlul de participare la cheltuieli. Remuneraţia lui Lagarde este în creşetere cu 11,1% faţă de cea pe care o avea înscrisă, în contractul semnat în 2007, fostul şef al FMI, Dominique Strauss-Kahn. O creştere odată cu inflaţia s-a produs în ultimii patru ani, iar indicele de preţ pentru zona Washington, care se consideră de referinţă pentru calculul salariului, a crescut cu 10.9% între mai 2007-mai 2001. Remuneraţia noului director va fi indexată cu inflaţia, a precizat FMI şi ajustată în funcţie de aceasta, în fiecare an, la 1 iulie. (Le Figaro)
Dispută danezo-germană pe tema controlului la graniţe. Decizia Danemarcei de a impune, din nou, controlul, la graniţa cu Germania şi cea cu Suedia, nu a fost bine primită în Europa. Iar acum politicienii din Copengaha se văd nevoiţi să răspundă declaraţilor făcute de un ministru pentru Europa din statul german Hesse, conform cărora turiştii ar trebui să boicoteze Danemarca. Jörg-Uwe Hahn, un membru al Partidului Liber Democra,t a declarat pentru tabloidul Bild: “În cazul în care Danemarca reintroduce controlul la frontiere în timpul concediilor de vară, eu pot doar să-i sfătuiesc pe turişti să se întoarcă din drum şi să meargă în vacanţă în Austria sau Polonia”. Hahn a cerut, de asemenea, ca problema să fie discutată, cu prioritate, la următoare întâlnire a miniştrilor pentru Europa din statele federale germane. Libertatea de mişcare este unul dintre avantajele cele mai vizibile câştigate de europeni, a spus politicianul, adăugând că cei care o împiedică, atacă, de fapt, ideea deEuropă unită. Danemarca a instalat la frontiere 50 de noi agenţi, marţi dimineaţa, o măsură despre care Comisia Europeană a avertizat că încalcă Tratul Schengen din 1985. (DerSpiegel)
Corneliu Vadim-Tudor, implicat într-un nou scandal financiar, în Parlamentul European. Europarlamentarul român este acuzat de deturnare de fonduri, în valoare de 40.000 de euro. Acuzaţiile vine la doar câteva zile după ce grupul de lucru pentru transparenţă a finalizat un cod de conduită pentru parlamentari, după scandalul „bani pentru amendamente” din luna martie. Într-o scrisoare trimisă Serviciului administrativ al PE, asistentul europarlamentarului Vadim Tudor, Cătălin Marin, susţine că nu a primit niciun ban din partea şefului său, pentru care lucrează ca asistent angajat pe plan local în România. „Din iulie 2009 până acum nu am primit nicio sumă de bani pentru munca pe care o prestez ca asistent local al biroului parlamentar al lui Tudor”, spune în scrisoare Marin. El adaugă că a fost uimit să afle, în luna iunie, încercând că ia împrumut din partea unei bănci din România, că semnătura sa a fost falsificată pe trei contracte de muncă şi că ar fi trebut să plătească taxe pentru 40.000 de euro pe care i-ar fi câştigat din 2009 încoace. Marin a depus plângere la poliţia din România pentru fals în acte şi deturnare de fonduri, iar acum cere PE să-i trimită documentele care dovedesc că el a fost angajat sau concediat ca asistent al europarlamentarului. Tudor a răspuns violent la o emisiune de televiziune, numindu-l pe Marin „un cretin”, pe care el l-ar fi ajutat deoarece că tatăl său a fost un „spion decent”. (EUObserver)
Moody’s a scăzut ratingul Portugaliei până la categoria cea mai de jos. Agenţia de rating spune că există un risc crescut ca ţara să aibă nevoie de un al doilea împrumut, înainte de a fi pregătită să împrumute, din nou, bani de pe pieţele financiare. Moody este îngrijorată că în cazul în care va fi nevoie de un nou împrumut extern, creditorii privaţi va trebui să contribuie şi ei. Guvernul portughez a anunţat, însă, că Moody’s nu a luat în considerare sprijinul puternic care există pentru măsurile de austeritate. Programul cu măsuri economice, anunţat săptămâna trecută, este „singurul mod în care se poate schimba cursul lucrurilor şi se poate recâştiga încrederea” în Portugalia. Discuţii se poartă şi în ce priveşte posibilitatea ca băncile ce au împrumutat bani Portugaliei să aştepte mai mult decât programaseră pentru a-i primi înapoi. Moody’s sune că această perspectivă îi va speria, însă, pe investitorii privaţi şi va face şi mai dificil pentru Portugalia să împrumute bani pe piaţă. (BBC News)
Obama va discuta cu reprezentanţii Congreslui despre datoria bugetară. Preşedintele Obama a chemat reprezentanţi ai congresmenilor republicani şi democraţi, joi, la Casa Albă, pentru a discuta despre ridicarea plafonului de îndatorare a ţării, având în vedere că se apropie termenul limită până la care se poate lua această decizie. Guvernul SUA riscă să intre în incapacitate de plată, în cazul în care Congresul nu aprobă alte împrumuturi până în 2 august. Republicanii refuză să crească taele, în timp ce democraţii speră să protejeze programele sociale. Nu este clar deocamdată la ce compromis se poate ajunge. „Cred că acum avem şansa unică de a face ceva important”, a spus preşedintele într-o conferinţă de presă. „Dar asta înseamnă ca ameble părţi să iasă din zona proprie de confort”, a explicat Obama. El a precizat că speră ca membrii Legislativului şi Casa Albă să ajungă la un acord asupra datoriei bugetare în două săptămâni, iar întrevederea ce va avea loc joi să se bazeze pe munca deja făcută, pentru a se ajunge la un compromis. (BBC News)
Urmărește-ne pe Google News
