marți

27 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 octombrie, 2019

(Disidentul Gheorghe Ursu a fost murit în arestul Miliției București, din cauza agresiunilor suferite)

Magistrații Curții de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, foști ofițeri de Securitate, acuzați inițial de crime împotriva umanității, în cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu. Instanța a schimbat încadrarea în ”tratamente neomenoase”.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La ultimul termen, scrie Mediafax, procurorul din dosar ceruse judecătorilor ca foştii ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, torţionarii disidentului Ursu, să fie condamnaţi la câte 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.


În cazul lui Tudor Postelnicu s-a cerut încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Procurorul a susţinut că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, foști ofițeri ai Direcției a VI-a Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securității Statului, ar trebui condamnaţi la închisoare pe viaţă, însă aceştia au împlinit 60 de ani, astfel încât solicită câte 25 de ani de închisoare, în acest caz aplicându-se vechiul Cod penal din anul 1968.

Reprezentantul Parchetului a mai solicitat ca Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş să fie degradaţi militar şi să plătească daune morale cerute de părţile civile.

Pe 1 august 2016, George Homoştean (decedat), fost ministru de Interne, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.


Totodată, au fost trimişi în judecată şi foştii ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceştia fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către „Europa Liberă” şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Procurorii au arătat în rechizitoriul cauzei că, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.

Fiul disidentului, Andrei Ursu, a arătat că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât „continuarea cercetărilor sub stare de arest”, „urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor” cu aceştia.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la ofițerii de Securitate să îl bată.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.

Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din închisoare după 9 ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Eventuala prelungire a datei Brexit creează un coșmar politic, atât la Londra cât și la Bruxelles: noua Comisie Europeană va trebui să fie redesenată pentru a face loc și unui comisar britanic.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: