fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

Oficial ne merge bine: România – pe podiumul european la stabilitate macroeconomică. Cum folosim această situație

de Marin Pana 2.12.2015

Macroeconomie-2România se află între primele trei state din Uniunea Europeană ca stabilitate macroeconomică, potrivit datelor Tabloului de bord pe 2015 al dezechilibrelor marcoeconomice publicat de Eurostat la finele lunii trecute.

Mai precis, alături de Cehia și Polonia, țara noastră respectă 13 din cele 14 criterii cerute de UE pentru asigurarea stabilității la nivelul întregii economii.

Primele 11 criterii existau și anterior situației publicate pentru anul în curs și la aceste criterii România se încadra relativ lejer, cu excepția poziției investiționale nete (aceeași care dădea bătăi de cap Cehiei și Poloniei, deși merită observat că Cehia este la un pas de a îndeplini și acest criteriu, ca urmare a plasamentelor pe care propriul capital le-a făcut în străinătate).

A. Dezechilibre externe şi de competitivitate:

  • 1. Media balanţei de cont curent pe ultimii 3 ani (între -4% din PIB şi +6% din PIB) – România are -2,1%
  • 2. Poziţia investiţională internaţională netă (stoc de pasiv sub 35% din PIB) – România are -57,2%
  • 3. Variația cursului de schimb real efectiv în ultimii trei ani (între -5% şi +5% pentru Zona Euro și între -11% şi +11% pentru restul statelor membre UE) – România are -1,1%
  • 4. Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii cinci ani – România are +21,5%
  • 5. Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport între remunerarea medie a unui salariat şi PIB-ul real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din Zona Euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani – România are +2,3%

B. Dezechilibre interne:

  • 1. Creșterea preţurilor reale ale locuinţelor ( sub 6% pe an) – România are -3,6% ( valoare provizorie)
  • 2. Fluxul privat de credit, consolidat (sub 14% din PIB) – România are -2,4%
  • 3. Datoria sectorului privat ( valoare permisă sub 133% din PIB) – România are 62,2%
  • 4. Datoria publică ( sub 60% din PIB) – România are 39,9%
  • 5. Media ratei şomajului în ultimii trei ani (sub 10%) – România are 6,9%
  • 6. Pasivele totale ale sectorului financiar, neconsolidate ( modificare procentuală anuală sub 16,5%) – România are +1,1%

De remarcat că anumite criterii au fost întărite față de valorile inițial impuse și au devenit mai stricte. De pildă, limita permisă pentru datoria sectorului privat a fost coborâtă din motive prudențiale de la 160% inițial la doar 133% în prezent.

Ar mai trebui menționat că, dacă luăm drept criteriu de baraj poziţia investiţională internaţională netă, România ar figura chiar pe locul al doilea în calasament, deoarece Polnia are un indicator mai slab decât noi, și anume -68,3%din PIB.

În anul 2015, au fost adăugați celor 11 indicatori de stabilitate macroeconomică deja existenți alți trei indicatori care pun accentul pe muncă și crearea de locuri de muncă ( a apărut astfel cea de a treia secțiune a tabloului de bord – ”New employment indicators” în lb. engleză), după cum urmează:

  • Rata de activitate reprezintă procentajul populației economic active (denumită și forță de muncă) din intervalul de vârstă 15 – 64 ani în totalul populației de aceeași vârstă, conform definițiilor Organizației Internaționale a Muncii. Se exprimă în procente ca schimbare pe parcursul a trei ani.
  • Rata șomajului pe termen lung este ponderea persoanelor care nu au mai lucrat de 12 luni sau mai mult din totalul forței de muncă, potrivit definițiilor Organizației Internaționale a Muncii. Se exprimă în procente ca schimbare pe parcursul a trei ani.
  • Rata de șomaj în rândul tinerilor reprezintă procentajul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu au un loc de muncă din forța de muncă de aceeași vârstă, potrivit definițiilor Organizației Internaționale a Muncii. Se exprimă în procente ca schimbare pe parcursul a trei ani.

C. Indicatorii de angajare nouă

  • 1. Rata de activitate ( modificare limită de -0,2% pe parcursul ultimilor 3 ani) – România are +1,6%
  • 2. Șomajul pe termen lung (maxim 0,5% creștere în ultimii 3 ani) – România are -0,1%
  • 3. Rata de șomaj în rândul tinerilor (maxim +0,2% creștere în ultimii trei ani) – România are +0,1%

La nivelul UE, situația îndeplinirii indicatorilor de stabilitate macroeconomică se prezintă după cum urmează:

  • 13 din 14 – Cehia, România și Polonia
  • 12 din 14 – Slovacia (penalizată în plus de rata mare a șomajului, ajuns la o medie de 13,8%)
  • 11 din 14 – Germania, Austria, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria și Malta
  • 10 din 14 – Bulgaria și Suedia
  • 9 din 14 – Italia, Marea Britanie, Belgia, Slovenia
  • 8 din 14 – Franța, Olanda, Irlanda și Croația
  • 7 din 14 – Grecia, Spania și Portugalia
  • 6 din 14 – Cipru

Dincolo de problemele generalizate în statele europene cu datoria publică, cu șomajul și cu crearea de locuri de muncă, se cuvine a fi făcută o precizare importantă din perspectiva apetitului pentru consum din importconsum susținut implicit prin politica de venituri dusă de factorii politici de decizie, dacă ar fi să se păstreze rata de schimb a leului constantă, pentru plata în liniște a ratelor deja antamate în valută.

Germania, Danemarca și Suedia (state apreciate pentru nivelul de trai și facilitățile sociale) au ratat fiecare câte două criterii de stabilitate ca urmare a unor evoluții oarecum paradoxale ale schimburilor comerciale. Deși au avut poziții pe contul curent puternic excedentare (peste limita de 6% din PIB permisă), ele și-au redus concomitent ponderea în exporturile mondiale cu mai mult de 6%.

Prin contrast, cu toate că România a avansat pe parcursul ultimilor cinci ani cu 21,5% ca pondere în exporturile mondiale (a treia creștere din UE, după ministatele baltice Lituania și Estonia), balanța contului curent a rămas deficitară (culmea, în absența intrărilor de utilaje și tehnologie aferente investițiilor care nu au mai fost făcute).

În condițiile în care 16 state din UE sunt pe plus la nivelul contului curent (față de doar 11 state pe minus, Portugalia fiind la zero), poate că ar fi de luat în calcul o creștere și mai mare a exporturilor românești dar, atenție!, fără a stimula la nivel guvernamental o creștere exagerată a veniturilor, de natură să ducă la majorarea importurilor în aceeași măsură și anularea efectului pozitiv pe contul curent.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Autostrada Unirii – A8: Începe proiectarea tronsonului Tg. Neamț – Iași – Ungheni

Adrian N Ionescu

CNAIR a emis vineri ordinul de începere a lucrărilor pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru tronsonul de la Tg. Neamț până… Mai mult

Europa

Emisiile de CO2 produse în 2020 din arderea combustibililor fosili au scăzut cu 10% – Eurostat

Adrian N Ionescu

Emisiile de dioxid de carbon din Uniunea Europeană, provenite de la arderea combustibililor fosili, au scăzut cu 10%, în 2020 față de anul precedent, ca… Mai mult

Europa

Germania se opune suspendării brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid, propusă de SUA. Pfizer/BioNTech, singura firmă europeană ce deține un brevet

Iulian Soare

O dezbatere aprinsă cu privire la suspendarea brevetelor pentru vaccinurile anti-Covid a fost lansată săptămâna aceasta, pornind de la un anunț al administrației SUA. Casa… Mai mult

Stiri

Economisirea din timpul pandemiei nu garantează relansarea economiei după aceasta – analiză Bloomberg

Adrian N Ionescu

Șocul pandemiei a descurajat apetitul pentru consum al celor care au făcut economii și pe care se bazează în bună parte așteptările și prognozele privind… Mai mult

Stiri

CCR, despre necesitatea motivării sentințelor în momentul pronunțării: previne cazurile de arbitrar

Vladimir Ionescu

Redactarea hotărârii judecătoreşti ulterior pronunţării soluţiei în dosarele penale lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie și aduce atingere dreptului de acces la… Mai mult

Stiri

Maraton de vaccinare în Capitală și mai multe localități, pe perioada weekendului

Vladimir Ionescu

Maratonul de Vaccinare – Ediţia Bucureşti a început vineri după-amiază, la Biblioteca Naţională şi la Sala Palatului, unde vor fi organizate 50 de fluxuri pentru… Mai mult

Stiri

Granturile pentru susținerea participării firmelor la târguri externe se înlocuiesc cu reduceri de impozite- proiect de OUG

Adrian N Ionescu

Firmele care participă la târguri și expoziții externe sau care își fac publicitate în străinătate urmează să beneficieze de reducerea impozitului în funcție de cheltuielile… Mai mult