fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Oficial ne merge bine: România – pe podiumul european la stabilitate macroeconomică. Cum folosim această situație

de Marin Pana 2.12.2015

Macroeconomie-2România se află între primele trei state din Uniunea Europeană ca stabilitate macroeconomică, potrivit datelor Tabloului de bord pe 2015 al dezechilibrelor marcoeconomice publicat de Eurostat la finele lunii trecute.

Mai precis, alături de Cehia și Polonia, țara noastră respectă 13 din cele 14 criterii cerute de UE pentru asigurarea stabilității la nivelul întregii economii.

Primele 11 criterii existau și anterior situației publicate pentru anul în curs și la aceste criterii România se încadra relativ lejer, cu excepția poziției investiționale nete (aceeași care dădea bătăi de cap Cehiei și Poloniei, deși merită observat că Cehia este la un pas de a îndeplini și acest criteriu, ca urmare a plasamentelor pe care propriul capital le-a făcut în străinătate).

A. Dezechilibre externe şi de competitivitate:

  • 1. Media balanţei de cont curent pe ultimii 3 ani (între -4% din PIB şi +6% din PIB) – România are -2,1%
  • 2. Poziţia investiţională internaţională netă (stoc de pasiv sub 35% din PIB) – România are -57,2%
  • 3. Variația cursului de schimb real efectiv în ultimii trei ani (între -5% şi +5% pentru Zona Euro și între -11% şi +11% pentru restul statelor membre UE) – România are -1,1%
  • 4. Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii cinci ani – România are +21,5%
  • 5. Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport între remunerarea medie a unui salariat şi PIB-ul real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din Zona Euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani – România are +2,3%

B. Dezechilibre interne:

  • 1. Creșterea preţurilor reale ale locuinţelor ( sub 6% pe an) – România are -3,6% ( valoare provizorie)
  • 2. Fluxul privat de credit, consolidat (sub 14% din PIB) – România are -2,4%
  • 3. Datoria sectorului privat ( valoare permisă sub 133% din PIB) – România are 62,2%
  • 4. Datoria publică ( sub 60% din PIB) – România are 39,9%
  • 5. Media ratei şomajului în ultimii trei ani (sub 10%) – România are 6,9%
  • 6. Pasivele totale ale sectorului financiar, neconsolidate ( modificare procentuală anuală sub 16,5%) – România are +1,1%

De remarcat că anumite criterii au fost întărite față de valorile inițial impuse și au devenit mai stricte. De pildă, limita permisă pentru datoria sectorului privat a fost coborâtă din motive prudențiale de la 160% inițial la doar 133% în prezent.

Ar mai trebui menționat că, dacă luăm drept criteriu de baraj poziţia investiţională internaţională netă, România ar figura chiar pe locul al doilea în calasament, deoarece Polnia are un indicator mai slab decât noi, și anume -68,3%din PIB.

În anul 2015, au fost adăugați celor 11 indicatori de stabilitate macroeconomică deja existenți alți trei indicatori care pun accentul pe muncă și crearea de locuri de muncă ( a apărut astfel cea de a treia secțiune a tabloului de bord – ”New employment indicators” în lb. engleză), după cum urmează:

  • Rata de activitate reprezintă procentajul populației economic active (denumită și forță de muncă) din intervalul de vârstă 15 – 64 ani în totalul populației de aceeași vârstă, conform definițiilor Organizației Internaționale a Muncii. Se exprimă în procente ca schimbare pe parcursul a trei ani.
  • Rata șomajului pe termen lung este ponderea persoanelor care nu au mai lucrat de 12 luni sau mai mult din totalul forței de muncă, potrivit definițiilor Organizației Internaționale a Muncii. Se exprimă în procente ca schimbare pe parcursul a trei ani.
  • Rata de șomaj în rândul tinerilor reprezintă procentajul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu au un loc de muncă din forța de muncă de aceeași vârstă, potrivit definițiilor Organizației Internaționale a Muncii. Se exprimă în procente ca schimbare pe parcursul a trei ani.

C. Indicatorii de angajare nouă

  • 1. Rata de activitate ( modificare limită de -0,2% pe parcursul ultimilor 3 ani) – România are +1,6%
  • 2. Șomajul pe termen lung (maxim 0,5% creștere în ultimii 3 ani) – România are -0,1%
  • 3. Rata de șomaj în rândul tinerilor (maxim +0,2% creștere în ultimii trei ani) – România are +0,1%

La nivelul UE, situația îndeplinirii indicatorilor de stabilitate macroeconomică se prezintă după cum urmează:

  • 13 din 14 – Cehia, România și Polonia
  • 12 din 14 – Slovacia (penalizată în plus de rata mare a șomajului, ajuns la o medie de 13,8%)
  • 11 din 14 – Germania, Austria, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria și Malta
  • 10 din 14 – Bulgaria și Suedia
  • 9 din 14 – Italia, Marea Britanie, Belgia, Slovenia
  • 8 din 14 – Franța, Olanda, Irlanda și Croația
  • 7 din 14 – Grecia, Spania și Portugalia
  • 6 din 14 – Cipru

Dincolo de problemele generalizate în statele europene cu datoria publică, cu șomajul și cu crearea de locuri de muncă, se cuvine a fi făcută o precizare importantă din perspectiva apetitului pentru consum din importconsum susținut implicit prin politica de venituri dusă de factorii politici de decizie, dacă ar fi să se păstreze rata de schimb a leului constantă, pentru plata în liniște a ratelor deja antamate în valută.

Germania, Danemarca și Suedia (state apreciate pentru nivelul de trai și facilitățile sociale) au ratat fiecare câte două criterii de stabilitate ca urmare a unor evoluții oarecum paradoxale ale schimburilor comerciale. Deși au avut poziții pe contul curent puternic excedentare (peste limita de 6% din PIB permisă), ele și-au redus concomitent ponderea în exporturile mondiale cu mai mult de 6%.

Prin contrast, cu toate că România a avansat pe parcursul ultimilor cinci ani cu 21,5% ca pondere în exporturile mondiale (a treia creștere din UE, după ministatele baltice Lituania și Estonia), balanța contului curent a rămas deficitară (culmea, în absența intrărilor de utilaje și tehnologie aferente investițiilor care nu au mai fost făcute).

În condițiile în care 16 state din UE sunt pe plus la nivelul contului curent (față de doar 11 state pe minus, Portugalia fiind la zero), poate că ar fi de luat în calcul o creștere și mai mare a exporturilor românești dar, atenție!, fără a stimula la nivel guvernamental o creștere exagerată a veniturilor, de natură să ducă la majorarea importurilor în aceeași măsură și anularea efectului pozitiv pe contul curent.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult