Evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din Turcia exclud orice progres în negocierile de aderare la UE, declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, în conferința de după întâlnirea de la Palatul Elysee cu omologul său Recep Tayyip Erdogan.
UE trebuie să înceteze ipocriza de a lăsa Turcia să înțeleagă că poate deveni membru cu drepturi depline al blocului comunitar, a spus Macron.
Vizita face parte dintr-un turneu diplomatic declanșat de Ankara pentru a reîncălzi relații cu Europa și a fost urmată, sâmbătă, de o întâlnire a ministrului turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, cu omologul său german, Sigmar Gabriel.
Franța consideră că un parteneriat Turcia – Europa este mai realist decât aderarea
„În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, este clar că evoluțiile recente nu permit un progres al acestui proces (de aderare – n. red.)…
Trebuie să ieșim din ipocrizia care constă în a gândi că este posibilă o evoluție naturală către deschiderea de noi capitole (de aderare – n. red.). Nu este adevărat”, a spus președintele Macron.
În locul aderării, Franța propune un „parteneriat cu UE”, care este mult mai realist și va permite Turciei să rămână ‘ancorată’ în Europa:
”Trebuie să vedem dacă nu putem regândi această relaţie nu în cadrul procesului de integrare, ci poate al unuia de cooperare, al unui parteneriat cu o finalitate, pentru a păstra Turcia şi poporul turc ancorate în Europa şi a face ca Turcia să-şi construiască viitorul privind către Europa şi împreună cu Europa”, a declarat Macron.
El a explicat că ţările democratice trebuie să respecte statul de drept în lupta lor contra terorismului şi, în această privinţă, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta a numeroşi studenţi, profesori şi jurnalişti din Turcia.
”Democraţiile noastre trebuie să fie puternice în faţa terorismului, dar în acelaşi timp ele trebuie să protejeze complet statul de drept”, a spus Emmanuel Macron.
„Sper să putem avea un dialog pașnic care ne va permite să construim o relație esențială, în opinia mea, pentru ambele părți și pentru regiune”, a adăugat președintele Franței, citat de The Telegraph.
Recep Tayyip Erdogan – Turcia a obosit să aștepte 54 de ani în anticamera UE
În replică, liderul de la Ankara a explicat că țara sa a obosit să aștepte 54 de ani în anticamera UE, amintind că negocierile de aderare sunt blocate, și a avertizat subtil că urmează o decizie din partea Turciei.
„Este extrem de epuizant pentru noi și pentru țara noastră. Poate că aceasta ne va forța să luăm o decizie”, a spus Recep Tayyip Erdogan.
Reamintim că președintele turc declara în octombrie 2017 că Turcia nu mai are nevoie de intrarea în UE, însă nu Ankara va fi cea care va renunța la aderare.
Macron a ținut să precizeze, la această afirmație a omologului său, că evoluțiile politice din Turcia sunt cele care au blocat accesul acesteia în Uniune, făcând astfel trimitere la arestarea a aproximativ 55.000 de angajați din forțele de ordine, de judecători, universitari, jurnaliști și activiști civici.
De altfel, liderul de la Paris a menționat în conferință că a discutat cu Erdogan cazuri concrete de jurnaliști și cadre universitare arestați după tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016.
Reamintim că,, până acum, peste 140,000 de turci au fost demiși sau doar suspendați din funcție, fiind acuzați de legături cu mișcarea condusă de clericul Fethullah Gulen (exilat în SUA), care este considerat de Ankara organizatorul încercării de lovitură militară de stat din vara lui 2016.
Ministrul turc de Externe vorbește despre un nou început în relația cu Germania
Ministrul de Externe turc, Mevlut Cavusoglu, care a avut sâmbătă o întâlnire în Germania cu omologul său Sigmar Gabriel, a repetat de câteva ori pe parcursului vizitei că executivul de la Ankara este interesat de un „nou început” în relaţia cu Berlinul şi că speră ca toate diferențele de opinie manifestate până acum să poată fi puse „în paranteză”, scrie BBC.
Relaţiile dintre Germania şi Turcia s-au deteriorat după lovitura de stat eşuată din 2016 împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Acesta a acuzat Germania că oferă găzduire unor susţinători ai lui Fethullah Gulen, iar autorităţile turce au reţinut mai mulţi cetăţeni germani sub acuzaţii legate de terorism.
Între cele două state au existat mai multe dispute începând cu iulie 2016, când Erdogan i-a acuzat pe partenerii europeni din NATO că-i găzduiesc pe puciști. Ulterior, importanți reprezentanți ai regimului de la Ankara au acuzat o serie de politicieni germani că se comportă ca nişte nazişti după ce miniştrilor turci li s-a interzis să participe la mitingurile electorale organizate în Germania înaintea alegerilor din Turcia.
Șeful diplomaţiei germane s-a declarat optimist că relația dintre cele două state poate fi „vindecată”, dar a ţinut să sublinieze că rămân aspecte ce nu suportă niciun compromis, precum cele care țin de respectarea drepturilor omului.
Mizele
Germania nu este doar țara de adopție a celei mai mari comunități turce, dar și cel mai mare partener comercial al Ankarei.
În primele nouă luni, scrie Reuters, exporturile din Germania spre Turcia au scăzut cu 5,9% față de perioada similară din 2016 și este important de menționat că au fost afectate exact produsele militare de care are nevoie regimul lui Erdogan.
La întâlnirea de sâmbătă, cei doi oficiali au discutat reluarea vânzărilor de arme către Turcia, dar Sigmar Gabriel a condiționat clar acest lucru de găsirea unei soluţii în cazul jurnalistului german Deniz Yucel, aflat în arest în Turcia de peste 10 luni, fără a fi judecat.
Unul din domeniile în care Turcia își dorește să avanseze este extinderea uniunii vamale cu Uniunea Europeană şi Turcia. Pe acest subiect, Gabriel a asigurat că intenţionează să recomande reactivarea unei comisii economice a ministerelor economiei din cele două ţări.
Sigmar Gabriel a confirmat presei că a discutat cazul lui Yucel cu omologul său turc în cadrul unei întâlniri private la el acasă.
De cealaltă parte, UE (și, în special Germania), este interesată de continuarea Acordului cu Turciaîn domeniul imigrației, care a redus semnificativ intrările în Europa ale refugiaților din Africa și Orientul Mjlociu.
