Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

OECD: Efectul deprecierii monedelor naționale asupra exporturilor este supraevaluat. Explicația

de Alexandra Pele 28.12.2015

APonderea produselor importate în procesul de fabricare a produselor exportate de un stat este în creșetere, ceea ce face ca deprecierea valutelor să nu fie un instrument la fel de puternic pentru stimularea exporturilor, reiese din analizele unor organizații internaționale.

Pe măsură ce numeroase bănci centrale din jurul lumii au decis relaxarea politicilor monetare, economiștii au început să anticipeze un ”război al valutelor”, o cursă la nivel mondial pentru creșterea competitivității exporturilor.

Rezultatul nu a fost pe măsura așteptărilor. O schimbare a dinamicii comerciale a redus impactul deprecierii monedelor locale. Impactul redus al ”ieftinirii banilor” ar putea fi cu atât mai evident acum, când politicile monetare ale celor mai puternice bănci centrale din lume – Banca Centrală Europeană (BCE) din zona euro și Rezerva Federală (Fed) din SUA – devin divergente, influențând, cel mai probabil, valoarea monedelor.

Când un stat își relaxează politica monetară, dobânzile scad, iar investitorii au tendința de a-și muta banii către state cu randamente mai mari, ceea ce duce la devalorizarea monedelor. Această dinamică are loc și în prezent, însă nu afectează schimburile comerciale atât de mult cât anticipau economiștii optimiști, notează Wall Street Journal.

Ce s-a schimbat este sursa materiilor prime folosite de companii în procesul de producție a bunurilor pe care le exportă. Cei mai mulți producători găseau aceste materii prime acasă, însă, în ultimii ani, exporturile au ajuns să încorporeze tot mai multe importuri.

Spre exemplu, când euro se depreciază în raport cu dolarul american, prețul exporturilor germane către SUA scade, însă prețul importurilor de care producătorii germani au nevoie pentru fabricarea produselor crește.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Organizația Mondială a Comerțului (WTO) au încercat să măsoare impactul lanțurilor mondiale de aprovizionare asupra fluxurilor comerciale.

Cele două organizații au analizat ponderea produselor de import în cadrul exporturilor și au constatat o creștere a acestora de la jumătatea anilor 1990. Spre exemplu, în cazul Elveției, ponderea a crescut de la 17,5% în 1995 la 21,7% în 2011. În Coreea de Sud, ponderea s-a dublat de la 22,3% în 1995, la 41,6% în urmă cu patru ani. În cazul României, OECD a calculat că ponderea produselor de import folosite la fabricarea produselor exportate a crescut de la 21,7% la 24,4%.

Economiștii de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și de la Banca Mondială (BM) au folosit aceste date pentru a valua dacă evoluțiile principalelor valute au același impact pe care îl aveau în trecut. Ei au ajuns la concluzia că acesta s-a redus în timp cu până la 30% în cazul unor state, iar decidenții politicii monetare au început să ia în calcul acest lucru.

”Pe măsură ce țările devin tot mai integrate vertical prin intermediul lanțurilor de valori de la nivel mondial, impactul variațiilor cursului asupra schimburilor comerciale se va diminua”, a precizat Benoit Coeure, membru al consiliului executiv din cadrul BCE. În opinia sa, procesul va reduce rolul de ”amortizor de șocuri” pe care deprecierile de valute le-au avut în direcționarea cererii globale din economiile mai puternice către economiile mai slabe.

Japonia este un exemplu care sugerează foarte bine faptul că deprecierea masivă a monedei nu impulsionează atât de mult exporturile pe cum o făcea în trecut. La începutul anului 2013, Banca Japoniei a lansat un program masiv de stimulare prin tipărirea de yeni, ceea ce a dus la deprecierea valutei față de dolar și de euro.

Strategia a reprezentat un element cheie al pachetului de măsuri destinat să ridice economia dintr-o lungă perioadă de stagnare. Dezamăgirea a fost pe măsură. Deprecierea yen-ului nu a dus la creșterea exporturilor și la relansarea creșterii economice.

O evoluție similară s-a observat și în urma deciziei BCE de a lansa propriul program de relaxare cantitativă. La fel ca yen-ul, euro s-a depreciat în raport cu dolarul. Deprecierea ar fi urmat să impulsioneze exporturile, însă impactul a fost modest, notează jurnaliștii străini.

Ei atrag însă atenția că acest lucru nu înseamnă că politicile nu au niciun impact. Decizia Fed, de a face notă discordantă și de a majora dobânzile va avea un impact în SUA, în special după ce BCE a decis să extindă programul de relaxare cantitativă. Economiștii se așteaptă ca ritmul de creștere al exporturilor americane să încetinească, iar cel din zona euro să crească. FMI și BM atrag atenția că impactul deprecierii asupra comerțului depinde de ponderea componentelor de import folosite pentru fabricarea produselor exportate. În cazul SUA, ponderea este de circa 15%, în vreme ce în cazul Germaniei, spre exemplu, ponderea este de 25%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.12.2015

Lăsați un comentariu


Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult

Stiri

10 Ordonanțe de Urgență, într-o singură ședință de guvern, toate pe ordinea de zi suplimentară

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat zece Ordonanțe de Urgență în ședința de marți, toate introduse pe ordinea de zi suplimentară. Printre cele mai importante sunt cea privind… Mai mult

Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult

Stiri

Expert ONU: Omenirea riscă un ”apartheid climatic” – săracii vor plăti prețul schimbărilor climatice

Iulian Soare

Lumea se confruntă cu un ”apartheid climatic” – pe de o parte, cei bogaţi, care se pot adapta mai bine la încălzirea globală şi, de… Mai mult

Stiri

Vânzările auto cresc în România și scad în Europa. Crește și ponderea persoanelor fizice în achizițiile autohtone

Adrian N Ionescu

Luna mai a propulsat piața auto din România, vânzările crescând cu 11,6%, până la 78.486 unități, în primele 5 luni ale acestui an față de… Mai mult

Stiri

Fostul ministru Cristian David, achitat definitiv. În prima instanța fusese condamnat la 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Internelor Cristian David a fost achitat definitiv, marţi, de magistraţii ÎCCJ, după ce în prima instanță a fost condamnat la cinci ani… Mai mult