Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna octombrie 2020 a fost de 5.452 lei, cu 38 de lei sau 0,7% mai mult decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut tot cu 0,7%, până la 3.343 lei. Sumă echivalentă cu 686 euro la cursul din luna noiembrie, în care s-au încasat banii.
După ajustarea cu nivelul preţurilor (54,9% din nivelul mediu european) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la 1.250 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Este a doua valoare ca mărime consemnată pe acest an, după maximul atins în luna iulie (1.270 euro).
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a urcat cu un punct procentual comparativ cu luna anterioară, până la 224,8%. De reținut, potrivit metodologiei INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic, achitat conform prevederilor legale pentru perioada de criză.
Pe fondul unei inflații anuale reduse chiar sub centrul intervalului țintit de BNR (2,24% în octombrie 2020), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior s-a stabilizat imediat sub pragul de 5%, în apropierea căruia a rămas în partea a doua a anului, după impactul inițial al pandemiei asupra economiei.
Totuși, majorarea câștigurilor salariale contrastează cu scăderea productivității muncii în industrie. Aceasta a debutat ÎNAINTE de pandemie, fapt relevant de nivelul de -1,3% pentru 2019, impactul inițial al pandemiei a dus acest indicator-cheie la -33,6% în aprilie și -26,1% în mai. Deși a revenit pe plus în august (+2,5%) și septembrie (+6%), media pe primele nouă luni din 2020 a fost de -7,2%.
Deși evoluția puterii de cumpărare a salariilor a fost de alt semn decât cel al rezultatului economic (-5,1% pe primele trei trimestre din 2020), merită semnalat că a ajuns în septembrie sub cea a productivității LUNARE a muncii. Fapt pozitiv pentru temperarea deficitului comercial, care a urcat deja la aproape 15 miliarde euro sau 7% din PIB estimat pentru 2020.
Cu excepția HoReCa, puterea de cumpărare a salariilor a crescut în termeni reali
Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat pe segmentul de tranzacții imobiliare (+10,8% nominal și +8,4% în termeni reali, ajustat cu creșterea prețurilor). Acesta a fost urmat de industria extractivă (+9,2% nominal și +6,8% în termeni reali).
În contextul crizei economice și a calității serviciilor oferite, surprinde oarecum poziționarea în top a sectoarelor de Energie electrică şi termică, gaze, apă (+8,7% nominal și +6,3% în termeni reali), respectiv „Distribuţia apei, salubritate, deşeuri” (+8,2% nominal și +5,9% în termeni reali). Acestea au devansat sănătatea (doar +7,9% nominal și 5,5% real).
Celelalte sectoare bugetare s-au poziționat sub media pe economie, cu administrația publică ( +5,5% nominal și +3,2% real) plasată peste învățământ (5,0%, respectiv 2,7%). De reținut, salariile reale din toate sectoarele de activitate au crescut, cu excepția HoReCa, aflată din nou în declin semnificativ ( aproape zece procente scădere a puterii de cumpărare), după o tentativă timidă de revenire.
De semnalat pe partea pozitivă, revenirea segmentului critic al industriei prelucrătoare ușor peste media pe economie ca ritm de creștere (+7,8% nominal și +5,4% în termeni reali). Cu toate acestea, nivelul RELATIV de salarizare din industria prelucrătoare rămâne departe de uzanțele europene ( 86,5%, comparativ cu circa 100% media UE)
Urmărește-ne pe Google News
