Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să facă o adevărată obsesie pentru pensiile private.
Ultima ieșire publică a ministrului pe această temă reprezintă al treilea avertisment în mai puțin de două luni:
Prima oară a vorbit același ministru despre desființarea Pilonului II în chiar ziua investirii guvernului. Apoi au urmat atacurile ministrului Muncii, care a anunțat controale ale ASF la fondurile de pensii, după ce l-a instalat pe fostul soț în funcția de control al Autorității. Cel de-al treilea act îl reprezintă acuzațiile punctuale ale ministrului Finanțelor: Administratorii de pensii iau 2,5% comisioane, bani care ar trebui să se ducă ”în pensiile românilor”.
cursdeguvernare.ro prezintă, mai jos, o situație comparativă a comisioanelor fondurilor de pensii din mai multe țări europene – pentru o mai bună apreciere a mecanismelor de administrare a acestora.
Rămâne ca viitorul să ne dezvăluie adevăratele intenții din spatele declarațiilor ultimelor săptămâni privind pensiile private.
***
Comisionul mediu perceput în cadrul Pilonului II a fost de 0,98% din activul net, în ultimele 12 luni, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
„Nivelul costurilor administrării Pilonului II în România se numără printre cele mai scăzute din UE, în contextul celor mai bune performanţe financiare”, potrivit evaluărilor interne și ale celor din studiul Federaţiei Asociaţiilor Consumatorilor de Produse Financiare (Better Finance), citate de APAPR într-un comunicat emis luni.
În aceeași perioadă (iunie 2016 – iunie 2017), randamentul mediu net al tuturor fondurilor de pensii din Pilonul II a fost de 7,38%, spune comunicatul APAPR, emis ca reacție la acuzațiile ministrului Finanțelor, emise într-o emisiune TV de duminică.
Referinţa proporţiilor
Ionuț Mișa a spus despre comisioanele de administrare a fondurilor de pensii că „se duc în conturile lor în loc să vină în pensiile românilor”. Ministrul Finanţelor s-a referit doar la comisionul de 2,5% perceput din contribuţiile virate la fonduri.
Totuşi, Pilonul II din România are „una dintre cele mai mici rate de comisionare la nivel global, de 8,67% față de o medie a sistemelor analizate de 11,51%, pe o durată de 20 de ani și, respectiv, de 12,29% față de o medie de 16,14%, pe o durată de 30 ani”, potrivit potrivit celui mai recent studiu al IOPS (Organizatia Internațională a Autorităților de Supraveghere a sistemelor de pensii private), citat de APAPR.
„Acestea reprezintă ratele compuse de comisionare și confirmă că sistemul de pensii din România este printre cele mai ieftine pentru participanți dintre cele aproape 40 de piețe analizate”, spun administratorii de pensii din România.
Structura comisioanelor
Costurile de administrare a fondurilor de pensii private sunt plafonate, potrivit legii, la 2,5% din contribuţiile virate în numele participanţilor și la 0,05% lunar din mărimea activelor fondurilor.
Nivelul comisionului din active este de multe ori mai mic decât cel din alte țări, potrivit celor mai recente date ale International Organization of Pension Supervisers (IOPS).
Astfel, cele două componente principale ale costurilor de administrare sunt:
- proporția din contribuțiile stabilite oficial de: 2,5% în România, dar de 3,5% în Polonia și de 5% în Bulgaria, potrivit unui raport IOPS din 2014.
- proporția din activele fondului de: 0,05% pe lună în România, dar de 0,6% în Polonia și de 1% în Bulgaria și Estonia
Țările care folosesc sistemul de pensii private administrate privat pentru ușurarea poverii statului pe viitor au plafoane diferite şi în funcţie de mărimea fluxurilor contribuţiilor, ca şi de complexitatea plasamentelor.
În Polonia, valoarea activelor fondurilor de pensii din 2016 depăşea 36,8 miliarde de dolari (8,3% din PIB) în 2016, în vreme ce în România ponerea faţă de PIB era de 4,3%, potrivit datelor OECD.
Rentabilitatea
APAPR amintește că, în cei 9 ani de activitate, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare contribuții brute de 28,2 miliarde de lei, „diferența pînă la activele nete de 35,1 miliarde lei (7,7 miliarde euro), în sumă de 6,91 mld. lei (peste 1,51 mld. euro) reprezentând câștigul total obtinut din investiții, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul participanților români”.
Rentabilitatea fondurilor de pensii a fost de 8,3% în Polonia, faţă de 5% în România, în 2016, potrivit OECD.
În România, valoarea activelor nete totale ale celor șapte pensii private obligatorii a crescut cu peste 14,6% în primele șase luni ale anului, până la 30.061 milioane de lei. Proporția creșterii diferă doar la a patra zecimală față de cea a activelor totale, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Diferența dintre activele totale și cele nete, după prelevarea comisioanelor, este de 18,25 milioane de lei, iar creșterea activelor totale din acest an este de 14,6081%, cu doar 2,2 puncte procentuale de bază mai mare decât ce a activelor nete (14,6059%)
Activele nete totale au crescut cu 27,53% în 2016, până la 31,47 miliarde de lei (6,93 miliarde de euro), potrivit ASF.
În urma administrării, activele fondurilor de pensii erau plasate în proporție de 65,2% în titluri de stat, în iunie 2017, de 19,4% în acțiuni listate la bursă, de 6,5% în depozite bancare și de 3,6% în fonduri mutuale.
Ofensiva MFP
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, poartă discuţii cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi cu reprezentanţii managerilor de fonduri de pensii obligatorii (Pilon 2) în legătură cu mărimea comisioanelor prelevate.
„Există un principiu european, care spune să nu iei comisioane din ceea ce nu ai făcut. Or, administratorii de pensii – Pilonul II – iau acele comisioane de administrare de 2,5%, bani care se duc în conturile lor în loc să vină în pensiile românilor”, a spus Ionuţ Mişa.
Ministrul a mai spus că „probabil că la început s-au avut în vedere şi profiturile administratorilor, şi gestionarea în câştig pentru pensii, dar acum nu ştiu dacă acel comision îşi mai are raţiunea”.
Ionuţ Mişa s-a văzut nevoit să dezmintă faptul că ar avea în plan desfiinţarea sistemului de pensii private.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Fara suparare, oricat de mult le-ar placea finantistilor in general si bancherilor in special sa se puna la adapostul unor formulari stufoase si tehniciste, publicul are nevoie de explicatii simple si convingatoare.
E foarte usor sa vorbesti complicat, dar e foarte complicat sa vorbesti simplu, or tocmai acest lucru trebuie sa il faca APAPR daca vrea sa fie convingatoare pentru contribuabili.
Dacă ar fi atât de simplu cum ar vrea dl ministru, mi-aș da mâine banii către stat. Din păcate (și constat că autorul se ferește a o spune) riscurile sunt mai mari decât beneficiul potențial al faptului că statul nu îmi ia comision. Riscul este ca statul să îmi ia banii și să peticească vreo gaură din buget, lăsându-mă cu ochii în soare după 35 ani de cotizare. Ceea ce nu pot acepta nici în ruptul capului.
Domnul (ajuns) ministru ar putea sa ne dea un calcul simplu si procentual cu cheltuielile sistemului de stat de pensie (daca mai bagsam si asistenta sociala intra in galeata rau de tot). Ar mai putea remarca rentabilitatea pilonului 2, de care zeciuiala de stat nu beneficiaza. Si inainte de a critica comisioanele luate de banci „fara a face nimic) ar putea furniza niste cifre despre activitatea rentabila a angajatilor din sistemul de pensii – rentabila pentru acestia, inclusiv sotul Olgutei, nu pentru cei plimbati de la Ana la Caiafa cu hartiile pana se satura. Ar mai ramane loc de o nota de subsol referitoare la faptul ca legea pilonului 2 mai mult se proroga decat se aplica, procentele cu care trebuia sa creasca contributia la 2 (si sa scada la 1) s-au „plafonat” si asa vor ramane, indifferent de ce planuri si-au facut la lansarea legii centatenii si fondurile.Deja cer prea mult unui membru al cabinetului Tudose, a carui poza de grup aduce cu o expozitie zootehnica.