Obama a anunţat retragerea a 33.000 de militari din Afganistan. Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat retragerea a 10.000 de soldaţi americani din Afganistan în acest an şi alţi 23.000 până în septembrie 2012. Obama a precizat că acesta este începutul, nu sfârşitul, eforturilor de încheiere a războiului din Afganistan. Anunţul făcut de liderul de la Casa Albă vine după revizuirea timp de o lună a strategiei de război. Reducerile în rândul trupelor din Afganistan sunt mai rapide şi mai consistente decât propuseseră comandanţii militari. Aceştia l-au avertizat pe preşedintele SUA că securitatea în regiune este fragilă şi reversibilă şi ar trebui păstrate în zonă trupe importante până în 2013. Oricum, circa 68.000 de soldaţi vor rămâne în Afganistan. Trupele combatante vor părăsi ţara în 2013, pentru că forţele afgane vor fi pregătite să-şi asume responsabilitatea pentru securitate. (BBC News)
Gaddafi acuză NATO de crimă. Liderul libian a acuzat Alianţa de crime, la două zile după ce membrii familiei unui consilier apropiat al său au fost ucişi într-un raid aerian. Într-un mesaj audio difuzat la televiziunea de stat, miercuri, Gaddafi i-a descris pe cei ce au bombardat zona ca fiind „criminali” şi „barbari”. NATO a anunţat că regretă moartea unor civili, dar clădirea pe care au ţintit-o era un centru de comandă şi control. Ministrul de externe italian, Franco Frattini, a cerut imediat oprirea ostilităţilor. Frattini a cerut oprirea focului, pentru ca ajutoarele umanitare să poată fi livrate populaţiei. De asemenea, el a cerut NATO să dea mai multe detalii referitoare la campania aeriană şi la erorile dramatice ce au implicat moartea civililor. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, însă, că Alianţa protejează civilii şi va continua să facă asta. NATO cercetează acum circumstanţele relevate de rapoartele libiene, care spun că şapte oameni au fost ucişi într-un raid, săptămâna trecută, dar forţele lui Gaddafi şi nu NATO au ca ţinte civilii, a precizat Rasmussen. (BBC News)
Europarlamentarii refuză să-şi facă publice cheltuielile. Parlamentul European refuză să dea publicităţii auditurile interne secrete ale europarlamentarilor, care cheltuie în jur de 336.000 de euro anual, în ciuda hotărârii unei Curţi Europene, care spune că acest date trebuie să fie publice. Parlamentarii din Biroul administrativ au publicat, miercuri noaptea, un raport din 2006, clasificat până acum, în care se vorbeşte despre numeroase abuzuri ale fondurilor alocate. După ce un tribunal al UE a decis că acest date sunt de interes public, în urmă cu două săptămâni, raportul de audit a fost dat publicităţii, la mai bine de 3 ani după ce a fost redactat de Robert Galvin, auditorul-şef al Parlamentului. Existenţa raportului a fost dezvăluită, prima oară, de publicaţia „The Daily Telegraph”, în februarie 2008, care arăta că mulţi europarlamentari fac abuz de banii alocaţi pentru personalul şi biroul de parlamentar. Un europarlamentar britanic, Den Dover, a fost forţat să demisioneze, în urma anchetei publicate de ziar, după ce s-a descoperit că a fraudat PE cu peste 387.000 de euro. Oficialii PE continuă însă să interzică accesul la rapoartele anuale, realizate de auditorii interni, pe motiv că acestea nu vor creşte transparenţa legislaţiei europene şi a procesului de luare a deciziilor. (The Telegraph)
Comisia Europeană va reduce cu 5% posturile de la Bruxelles Comisia va propune reducerea cu 5% a posturilor din instituţiilor europene, pentru a se alinia cu măsurile de austeritate din statele membre. S-ar putea ca ţările membre să dorească mai mult decât atât. Un înalt oficial UE a declarat pentru EUObserver că, în 29 sau 30 iunie, Comisia Europeană va propune reducerea acestor posturi, ca parte a unui plan legat de bugetul pe următorii şapte ani, pentru perioada 2014-2020. „Comisia doreşte ca bugetul administrativ să nu mai crească deloc. Având în vedere creşterile salariale actuale, legate de promovări, aceasta însemană o reducere a personalului. Dacă CE ar fi propus reducerea salariilor şi a pemiilor, ar fi trebuit să facă faţă unei greve a sindicatelor”, a spus sursa citată. Aceasta a menţionat că este vorba despre 5% din totalul angajaţilor, dar probabil statele membre vor cere o reducere de 10%. Cu acest procent, însă, s-ar putea să fie afectată funcţionarea instituţiilor, apoi va fi nevoie de închiderea unora dintre acestea. Grupul liberal din PE a cerut în ianuarie desfiinţarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social, pentru că acestea nu şi-au dovedit eficacitatea. (EUObserver)
Berlinul vrea să contribuie şi Londra la ajutorarea Greciei. Guvernul german a declarat, ieri, că Marea Britanie ar trebui să contribuie şi ea la noul ajutor extern, negociat acum cu Grecia, deşi premierul David Cameron a repetat, în această săptămână, că subiectul este o “linie roşie” peste care guvernul britanic nu vrea să treacă. Mesajele discordante între Berlin şi Londra pot duce la un conflict deschis între cele două ţări, la summitul UE ce are loc la Bruxelles, joi şi vineri. Banii pentru un nou ajutor pentru Grecia, al doilea în decurs de un an, vor fi alocaţi dintr-un Fond European de garanţie de 440 miliarde de euro, din partea celor 16 guverne membre ale zonei euro. Un alt fond al UE, administrat de Comisia Europeană, pentru care Marea Britanie este de asemenea, răspunzătoare, este cel de 60 de miliarde de euro, cunoscut ca Mecanismul European de Stabilitate Financiară, şi care ar putea fi folosit pentru împrumutul acordat Greciei, a spus un oficial guvernamental german. Cameron a anunţat însă Parlamentului britanic că dezastrul financiar din Grecia, ce va fi dezbătut la summitul de la Bruxelles, este o problemă exclusiv a zonei euro. “Nu credem că Mecanismul de Stabilitate Financiară ar trebui utilizat pentru Grecia. Nu este correct şi nu am vrea ca acest lucru să se întâmple”, a mai spus premierul briatnic. (The Guardian)
Situaţie alarmantă a centralelor nucleare ruseşti. După accidentul de la Fukushima, numărul incidentelor şi accidentelor apărute la centralele nucleare creşte în întreaga lume. Ultimul dintre ele şi nu cel mai puţin alarmant este un studiu confidenţial despre parcul nuclear rusesc, prezentat în secret preşedintelui Dimitri Medvedev de Rosatom, agenţia nucleară rusă, în 9 iunie, şi dezvăluit de un ONG norvegian, Bellona. În acst document se subliniază faptul că testele efectuate după tsunamiul din Japonia au arătat 31 de erori în serie, în termeni de securitate, din cauza unor deficienţe în procesul de control, întreţinere şi reparaţii, ceea ce demonstrează vulnerabilitatea celor 11 centrale din ţară, în caz de catastrofă nucleară. Pericolul seismic nu a fost luat în considerare când au fost construite şi amplasate centralele, în epoca sovietică. Şi cea mai mare parte a reactoarelor, dintre cele 32 operaţionale, nu sunt prevăzute să se oprească automat în caz de cutrremur. De fapt, nici nu e nevoie de un cutremur – din cauza vechimii lor, clădirile respective dau semne de prăbuşire, arată raportul. (Le Monde)
Cutremur cu magnitudinea 6,7 în Japonia. Un cutremur puternic cu magnitudinea 6,7 a lovit nord-estul Japoniei, în aceeaşi regiune unde a avut loc seismul urmat de un devastatator tsunami, în martie. Nu există deocamdată date privind persoanele rănite sau decedate. Agenţia japoneză de meteorologie a avertizat că ar urmează un tsnumai în regiune, dar o oră mai târziu a retras avertismentul. Cutremurul a avut loc la circa 47 km de mal, în prefectura Iwate, la ora 6,51 dimineaţa. O mare parte a coastei din acea zonă este încă profund afectată de dezastrul din martie. Seismul s-a produs la o adâncime de 32 de km şi a s-a simţit în toată jumătatea nordică a ţării, inclusiv la Tokyo, care este la 520 km mai la sud-vest; fiind urmat de o serie de replici mai slabe. Japonia este situată pe Inelul de Foc, un cerc de vulcani pe linia bazinului Oceanului Pacific şi este lovită frecvent de cutremure. (The Guardian)
