Oana Schmidt-Hăineală, noul preşedinte al CSM. Ce vrea ea de la Consiliu

Procurorul Oana Schmidt-Hăineală a fost aleasă, vineri, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, prin votul membrilor CSM.

Ea a obţinut 10 voturi favorabile, iar contracandidatul ei, judecătorul, Mircea Aron, a luat 8 voturi pentru.

Din ianuarie 2012, Oana Schmidt-Hăineală ocupa funcţia de vicepreşedinte al CSM, în timp ce  preşedinte era judecătoarea Alina Ghica.

Ghica a candidat, la rândul ei, vineri, pentru funcţia de vicepreşedinte a CSM, însă alegerea s-a amânat pentru săptămâna viitoare, din lipsă de cvorum, după ce o serie de membri ai CSM au părăsit sala, nemulţumiţi că Ghica nu-şi depusese din timp proiectul managerial.

Pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM şi-a mai anunţat candidatura şi judecătorul Cristi Danileţ.

În contextul eşuării alegerii vicepreşedintelui CSM, Secţia pentru judecători a Consiliului a cerut plenului CSM anularea alegerii şi în cazul preşedintei CSM, cererea fiind însă respinsă.

Cine este Oana Schmidt-Hăineală

Oana Schmidt-Hăineală are vârsta de 37 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1997).

Printre altele, ea a făcut un masterat în securitate şi apărare naţională la Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I” (2008-2009) şi un alt masterat în ştiinţe militare şi informaţii la Academia Naţională de Informaţii (2008 – 2010).

Oana Schmidt-Hăineală a intrat în magistratură în mai 1998, ca procuror la Parchetul de pe lângă judecătoria Bacău (până în anul 2002). A fost ulterior prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti din jud. Bacău (2001-2002), prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău (2002-2004), procuror la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2004), procuror-şef al Biroului anchete speciale magistraţi şi poliţişti din cadrul PICCJ (2004- 2004), prim-procuror al parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău (2004-2008).

Ea a fost şi şefă a Direcţiei pentru relaţia cu Ministerul Public şi de prevenire a criminalităţii şi a corupţiei în cadrul Ministerului Justiţie şi Libertăţilor Cetăţeneşti, precum şi evaluator GRECO (Grupul statelor împotriva corupţiei) – şef al delegaţiei R în României la acest organism (mai 2007- mai 2009).

Schmidt-Hăineală a fost consilier de stat în Aparatul de lucru al fostului vicepremier PSD Dan Nica, în timpul Guvernului Boc I – PDL-PSD (2009 – 2010).

Din 7 ianuarie 2011 este membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, pentru un mandat de şase ani şi Coordonator al Comisiei Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale din cadrul CSM. În 7 ianuarie 2012 fusese aleasă vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de un an.

Ce vrea noua preşedintă a CSM: Verificarea Comisiei Europene s-a dovedit utilă pentru statul de drept

În proiectul său managerial, Oana Schmidt-Hăineală apreciază că România trebuie să-şi schimbe obiectivul de până acum al ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, în condiţiile în care MCV a contribuit la apărarea statului de drept.

De asemenea, ea şi-a centrat candidatura în jurul contextului legat de intenţiile actualei Puteri de a revizui Constituţia:

• „Considerăm că este momentul să regândim obiectivul de până acum al ridicării Mecanismului MCV. Mecanismul s-a dovedit a fi un instrument extrem de util în menţinerea echilibrului instituţional şi a regulilor statului de drept, iar evoluţia sa este condiţionată de acţiunile viitoare ale principalilor actori instituţionali implicaţi, desfăşurate coerent, ce vizează menţinerea sistemului naţional de justiţie la nivelul exigenţelor europene”.
• ”Când sistemul va fi aliniat cerinţelor şi standardelor europene şi toţi actorii vor face dovada bunei credinţe şi a unor angajamente reale şi reversibile, în sensul alinierii cerinţelor şi standardelor europene, consecinţa implicită va fi ridicarea Mecanismului”.
• „Ne aflăm în situaţia în care sistemul judiciar se va confrunta cu multiple schimbări – intrarea în vigoare a Codurilor şi absorbţia în practică a acestora, revizuirea Constituţiei, evaluările periodice realizate de Comisia Europeană, precum şi implementarea recomandărilor auditului independent realizat de experţii Băncii Mondiale, intitulat Evaluarea Funcţională a sistemului judiciar român”.
• „Sunt necesare păstrarea unui echilibru între puterile statului, adoptarea de către decidenţi a unui comportament aliniat raţiunii şi echilibrului iar nu intereselor politice, derularea cu bună credinţă a unor relaţii sincere şi constante cu partenerii noştri externi”.
• ”Schimbarea de paradigmă nu trebuie să ducă la transformarea până la irecognoscibil a unor instituţii, ci la consolidarea lor. Imperativul oricărei instituţii cu statut constituţional trebuie să fie crearea şi menţinerea unei sinergii a statului de drept, asigurarea supremaţiei legii (‘Rule of Law’) în funcţionarea Statului”.
• ”Independenţa justiţiei, garantarea statutului profesional magistraţilor judecători şi procurori şi garantarea lipsei oricăror ingerinţe în actul de realizare a justiţiei reprezintă pietre de temelie în construcţia unui stat de drept”.
• ”Consiliul va evolua şi pe viitor într-o ecuaţie complexă, cu prea puţine constante şi prea multe variabile şi necunoscute”.
• ”Abordarea de către Parlamentul României a problemei revizuirii Constituţiei ar putea viza şi arhitectura constituţională a sistemului judiciar şi, posibil, statutul magistraţilor judecători şi procurori. Este obligaţia Consiliului Superior al Magistraturii să obţină păstrarea unui status quo normativ şi funcţional din aceste perspective”.

Ce vrea şefa CSM de la Consiliu:

• Monitorizarea performanţei tuturor entităţilor sistemului judiciar şi identificarea zonelor sau domeniilor în care una dintre ele sau toate scad sub nivelurile acceptabile
• Investigarea modurilor de reorganizare sau redistribuire a activităţii, în cadrul aceleiaşi Instanţe sau între instanţe, pe acelaşi grad de jurisdicţie, pentru creşterea generală a eficienţei.
• Identificarea modului în care evoluţia numărului de dosare şi a practicilor de organizare a activităţii instanţelor vor modifica abilităţile necesare în interiorul sistemului judiciar şi găsirea unor modalităţi pentru efectuarea ajustărilor necesare
• Identificarea modificărilor legislative necesare pentru creşterea eficienţei sistemului judiciar şi iniţierea unor demersuri concertate şi consecvente pentru adoptarea acestora de către Executiv şi Parlament.
• Monitorizarea schimbărilor introduse de diferite reforme, în ultimii ani, pentru a asigura existenţa noilor practici şi, mai ales, obţinerea efectelor dorite iniţial şi coordonarea cu alte entităţi din sistemul judiciar reprezintă.
• Suplimentarea personalului din resurse umane, management bugetar, tehnologia informaţie
• Suplimentarea numărului judecătorilor sau procurorilor – soluţie limitată de restricţiile bugetare
• Reducea cererii generale de servicii publice oferite de sistemul judiciar, prin utilizarea filtrelor sau dirijarea către alte sectoare ori prin eliminarea unor proceduri procesuale obligatorii şi modificarea practicilor interne, administrative, ale instanţelor şi parchetelor şi a schemelor de personal.