O treime (adică 3,6 de milioane) dintre exploatațiile agricole europene se află în România, au o suprafață medie de 3,6 hectare, iar 41% din ele sunt administrate de persoane peste 65 de ani, potrivit unor date recente ale Eurostat.
Datele prezintă câteva din informațiile obținute la recensământul agricol realizat în 2013 – 2014 în toate statele membre.
În Uniunea Europeană existau în 2013 circa 10,8 milioane de proprietăție agricole, dintre care peste o treime (33,5%) sunt în România.
Marea majoritate a celor 3,7 milioane de exploatații agricole din țara noastră sunt ferme de subzistență și petece de pământ agricol aparținând gopodăriilor din rural.
„Practic, este vorba despre gospodării care sunt în zona ruralului, care au 1-2-3 hectare sau până la un hectar, și titularii acelor terenuri trăiesc de pe urma lor, în totalitate sau parțial.
Multe dintre ele sunt grădini din curte, unde au câteva cuiburi de roșii și de cartofi, pe care se face agricultură, dar numai pentru suplimentarea alimentației. Mai au un porc, găini, o vacă, asigură consumul propriu și atât.
Asta înseamnă, fie că proprietarii mai au alte venituri (o pensie, un salariu, un PFA), fie venitul lor este strict legat de partea de exploatare agricolă.
Din aceste 3,6 milioane de proprietăți, aproximativ 800.000 aplică la APIA – asta înseamnă că au cel puțin un hectar în proprietate, cu parcele de peste 0,3 hectare, ca să fie eligibile.
De la 800.000 până la 3,6 milioane probabil că sunt proprietăți sub un hectar sau formate din parcele mai mici de 0,3 hectare” – a explicat pentru cursdeguvernare.ro profesorul Toma Adrian Dinu (foto stânga sus), decan al Facultații de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rural.
Potrivit Anchetei Structurale în Agricultură 2013-2014, prezentate anul acesta de către Institutul Național de Statistică (INS), proprietățile cuprinse între 2 şi 5 ha reprezintă aproximativ 20 la sută din numărul total al exploatațiilor agricole autohtone şi deţin circa 30 la sută din suprafaţă.
Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2013, pe o exploataţie agricolă a fost de 3,60 ha, comparativ cu 3,45 ha în anul 2010: asta arată în ce ritm a mers comasarea în trei ani.
Pe categorii de exploataţii agricole :
- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,02 ha, comparativ cu 1,95 ha în anul 2010
- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 207,49 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010
Numărul exploataţiilor agricole de mici dimensiuni, care au utilizat o suprafaţă agricolă de până la 1 hectar, s-a diminuat în anul 2013 faţă de anul 2010 cu circa 76.000 de exploataţii agricole, respectiv 3,8%, ele deţinând, în continuare, o pondere foarte importantă, de 54,5% din totalul acestora, potrivit anchetei respective.
Pragurile minime pentru ceea ce înseamnă exploatație agricolă a fost stabilit de fiecare stat
„Pragul minim de înregistrare a exploatațiilor agricole a fost stabilit fiecare țară, nu este același pentru toate statele, în funcție de specificul istoric din fiecare țară, dar și de magnitudinea micilor proprietăți.
La noi, proprietățile foarte mici, sub un hectar, adunate, la două milioane de oameni, înseamnă ceva: 10 – 15% din suprafața agricolă.
Au considerat că trebuie luați și ei considerare, fiindcă este o suprafață mare ce ar fi fost lăsată în afara statisticii.
Pragul minim este foarte jos. La ceilalți este de peste 0,5 hectare. A existat o recomandare a Comisiei ca pragul minim să nu fie mai mare de un hectar, dar cât de mic putea să fie pragul minim a fost lăsat la latitudinea fiecărui stat membru”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Lucian Luca (foto), de la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române.
De exemplu, în România, spune Lucian Luca, există și exploatații fără teren agricol – dacă o gospodărie are trei – patru vaci poate fi trecută ca exploatație agricolă, deși suprafața din curtea unde sunt ținute animalele este suprafață construibilă. Dacă vorbim numai de cele cu teren, spune Lucian Luca, tot sunt peste 3,4 milioane de exploatații.
Dacă ne referim la exploatațiile agricole fără personalitate juridică (cele din gospodării) au o suprafață medie de numai 2,02 hectare.
Concentrarea exploatațiilor agricole în țările UE
Analiza Eurostat surprinde evoluția înregistrată pe o perioadă de 10 ani a acestora (între 2003 și 2013) și demonstrează că în România nu s-a prea produs concentrarea exploatațiilor: dacă în 2013 suprafața medie era de numai 3,1 ha, într-un deceniu a urcat doar 0,5 puncte procentuale.
Cele mai mari ferme sunt în Cehia – unde suprafața medie a unei exploatații este de peste 133 de hectare (aproape că s-a dublat în cei 10 ani), și Marea Britanie – unde suprafața medie a crescut de la 57 de ha în 2003 la 93,6 ha în 2013.
Cehia, mai explică Lucian Luca, are cea mai suprafață medie „pentru că la ei nu a avut loc o retrocedare a proprietăților, în sensul în care a avut loc la noi. Cei mai mulți au primit acțiuni la fostele cooperative agricole.”
Deși avem cea mai fărâmițată agricultură din Europa, numărul acestor proprietăți s-a redus în 10 ani cu doar 19,1%.
În general, în cei 10 ani a crescut suprafața medie a exploatațiilor din UE și a scăzut semnificativ numărul acestora (în total au dispărut peste 4 milioane de exploatații europene): în Slovacia erau cu 67,1% mai puține exploatații agricole în 2013, față de 2003, în Bulgaria – cu 61,8% mai puține, Italia (-48.6%), Estonia (-47.9%), Cehia (-42.6%).
România – 41% din deținătorii de exploatații au peste 65 de ani
Din cele 10,8 million de exploatații agricole din UE, aproximativ 3,5 milioane (31.1%) erau în 2013 administrate de persoane cu vârste peste 65 de ani și 2,6 milioane (24,7% din total) de către persoane având între 55 și 64 de ani, în timp ce doar 3,5% aparțineau tinerilor (persoane sub 35 de ani).
România se remarcă și la acest capitol, la vârsta persoanelor care lucrează în agricultură – patru din 10 administratori de exploatații (care sunt și proprietari și lucrători în aceste exploatații) au peste 65 de ani.
Ne depășește la această pondere doar Polonia, unde unul din doi administratori de exploatații este în vârstă.
Austria și Polonia sunt statele cu cele mai mici procente de administratori peste 65 de ani și cu cele mai mari procente de agricultori tineri, sub 35 de ani.
Urmărește-ne pe Google News
