O provocare diplomatică: Marea Britanie, Germania și Franța cer sancțiuni extinse împotriva Rusiei din cauza dezastrului umanitar provocat în Siria - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

27 noiembrie, 2021

O provocare diplomatică: Marea Britanie, Germania și Franța cer sancțiuni extinse împotriva Rusiei din cauza dezastrului umanitar provocat în Siria

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 octombrie, 2016

siria-bombardamente-copiiEuropa se apropie de o nouă provocare în relația cu Rusia: Planul blocării averilor în conturile europene pentru rușii implicați în escaladarea situației din Siria, acolo unde Washingtonul și Moscova au ajuns pe poziții ce par ireconciliabile.

Liderii europeni își planificaseră ca la Summitul de toamnă al UE, care se va organiza această săptămână la Bruxelles, să își clarifice poziția comună referitor la viitorul relației cu Rusia.

Dineul liderilor europeni organizat  marți, cu 2 zile înainte de debutul Summit-ului UE, era pretextul potrivit pentru discuții care, inițial, păreau că se îndreaptă către decizia de relaxare a sancțiunilor europene impuse Moscovei pentru acțiunile din Ucraina.


În ultimele zile însă, din cauza evoluției situației din Siria, unde SUA și Rusia par să se fi așezat pe poziții ireconciliabile, o tentativă de detensionare a relațiilor bilaterale devine imposibilă.

Suplimentar, sunt șanse ca tensiunile să crească inclusiv în interiorul UE, acolo unde câțiva lideri sunt de părere că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie extinse asupra entităților care sprijină regimul lui Assad, în timp ce alții, mai apropiați de Rusia, afirmă că politicile externe ale UE nu trebuie dictate de Statele Unite.

Planul inițial: Regândirea sanțiunilor impuse Rusiei

Dineul liderilor europeni organizat marți la Bruxelles a fost programat după insistențe repetate ale câtorva lideri, în special ale premierului italian Matteo Renzi, care au insistat ca dezbaterea privind relația cu Rusia să fie foarte bine pregătită. Aceste voci, scrie EurActiv, sperau să evite prelungirea rapidă a acestor sancțiuni în încercarea de a pregăti terenul pentru o viitoare relaxare a acestora.

Luna trecută, vicepreședintele american Joe Biden a afirmat că există cel puțin 5 state europene care doresc ca sancțiunile impuse Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea să fie ridicate.


Oficialul american nu a nominalizat aceste state dar, potrivit EurActiv, Austria, Cipru, Italia, Grecia și Ungaria par să fie ”avocații” Moscovei.

Planul actualizat: noi presiuni asupra regimului Assad și a susținătorilor acestuia

După discuțiile de duminică cu John Kerry, Marea Britanie, Germania și Franța vor încerca să convingă blocul comunitar să condamne Rusia pentru dezastrul umanitar provocat în Alep, punând bazele unor decizii de sancționare a regimului Assad și a susținătorilor acestuia.

Cele trei state vor insista și asupra nevoii ca ajutoarele umanitare să fie livrate în orașul sub asediu.

Miniștrii europeni de Externe se reunesc luni în Luxemburg, de unde vor emite critici dure referitoare la bombardamentele rusești asupra localității Alep.

Marea Britanie, Germania și Franța speră că aceste critici vor fi urmate, marți, de o decizie a liderilor UE legată de acțiuni suplimentare.

”Este vital să punem presiune. Sunt o serie de măsuri pe care le propunem”, a anunțat duminică ministrul britanic de Externe Boris Johnson.

UE introdce TPI în ecuația siriană

Schița declarației care va fi emisă după reuniunea miniștrilor de Externe ai UE va conține, potrivit Reuters, care a consultat forma actuală a documentului de lucru, o condamnare a ”escaladării catastrofale” a ofensivei purtate de guvernul sirian asupra Alep, acolo unde 8.000 de rebeli fac încă față atacurilor comune ale forțelor siriene, ruse și iraniene.

Diplomația europeană va transmite că atacurile purtate asupra civililor și a unităților medicale ”ar putea fi considerate crime de război”, iar ”Siria și aliații săi” ar putea fi trimiși în fața Tribunalului Penal Internațional.

UE ar putea să ceară încetarea luptelor, trimiterea unei misiuni internaționale de observatori și acces imediat la pachetele de ajutoare umanitare anunțate de UE pe 2 octombrie.

Marea Britanie, Franța și Germania doresc ca UE să extindă lista celor aproximativ 200 de sirieni împotriva cărora s-au adoptat sancțiuni cu alte 20 de nume, persoane suspectate că au coordonat direct atacul asupra civililor din Alep.

Parisul și Londra vor încerca să determine și adoptarea de restricții de intrare în spațiul european și înghețarea averilor plasate în bănci europene a 12 cetățeni ruși implicați în conflictul sirian.

Diplomați europeni afirmă că SUA analizează sancțiuni suplimentare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit EurActiv, aceste ultime inițiative nu se vor discuta la reuniunea de luni a diplomației europene.

”Sunt câteva guverne care sunt reticente ideea unor presiuni suplimentare pe Rusia. Cred însă că își dau seama cât de periculos ar fi să nu facem nimic”, afirmă un diplomat european pentru EurActiv.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr