O prognoză pentru 2021: Va fi foarte greu de respectat vreo prognoză. Echilibru foarte fragil între creșterea economică și consolidarea bugetară

De la 1,4% și până la 4,9% – prognozele de creștere economică pentru acest an reflectă incertitudinea care încă planează asupra revenirii economice a României, singurul consens al analiștilor fiind că activitatea va reveni din nivelul din 2019 abia în 2022. Excepție face prognoza oficială, respectiv cea pe care a fost fundamentată ultima rectificare bugetară din 2020.

Pe de altă parte, economiștii consultați de cursdeguvernare.ro avertizează că 2021 se anunță un an dificil, în contextul în care deficitul bugetar obligă Guvernul să ia măsuri de ajustare, însă corectarea finanțelor publice trebuie realizată gradual așa încât să nu pună o frână bruscă unei reveniri economice deja fragile.

Deși regulile bugetare au fost suspendate în UE pe durata pandemiei, un deficit bugetar de aproape 10% din PIB nu este sustenabil pentru economia României, punctează ei. Condițiile foarte favorabile de finanțare de care am avut parte în această perioadă de altfel turbulentă nu sunt garantate la nesfârșit, volatilitatea piețelor fiind un factor de risc de avut mereu în atenție.

Diferențe uriașe în prognoze

După cum reiese din tabelul de mai jos, prognozele specialiștilor prezintă discrepanțe însemnate. Cel mai recent raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), folosit la ultima rectificare bugetară din 2020 (dar care va fi revizuit în momentul redactării Bugetului pe 2021) indică practic o recuperare completă a economiei României în 2021 – adică o revenire la nivelul cel puțin al celui de dinainte de pandemie.

PIB-ul ar urma să ajungă la 1.135,3 miliarde de lei, peste nivelul din 2019 (1.059,8 miliarde de lei).

Investițiile (formarea brută de capital fix), spre exemplu, sunt creditate cu un avans de 7 procente anul acesta, față de 2,8% anul trecut.

Industria și agricultura ar urma să recupereze integral pierderile din 2020, în vreme ce construcțiile și serviciile își vor accelera avansul (cele două nu s-au contractat, ca valoare în 2020, doar ca volum).

Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, se ferește să ofere o prognoză punctuală, preferând să lucreze cu o medie.

”Conform scenariului macroeconomic central, economia României ar putea crește cu un ritm mediu anual de 2,5% în perioada 2020-2022, într-o evoluție determinată de majorarea investițiilor productive (cu o dinamică medie anuală de peste 6%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB”, se arată în cea mai recentă notă pe această temă transmisă investitorilor băncii.

Între scrisoarea de la Bruxelles și grija de-a nu brusca economia reală

Pe 30 decembrie 2020, Valdis Dombrovskis, vice-președinte executiv al Comisie Europene, îi transmitea noului ministrul al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, o scrisoare de felicitare cu ocazia preluării mandatului. Chiar din al doilea paragraf, oficialul amintea de situația precară a finanțelor publice din România și despre nevoia corectării deficitului.

”Cu titlu prioritar, scopul acestei scrisori este de a reaminti punctul de vedere al Comisiei Europene cu privire la situația fiscală a României și de a vă informa cu privire la stadiul actual al proceselor noastre de supraveghere fiscală, în special în ceea ce privește procedura de deficit excesiv. Vă propunem să purtăm cât de curând un dialog cu privire la situația fiscală a României și viitorul buget pe 2021, un element-cheie în acest sens”, se arată în scrisoare.

Ionuț Dumitru (foto), economist-șef al Raiffeisen Bank România, punctează că miza bugetului pe 2021 este de a reduce deficitul, dar de așa natură încât să nu afecteze revenirea, o misiune nu tocmai simplă, având în vedere că trebuie executată gradual, dar nu pe orizont de timp prea mare așa încât piețele financiare să-și piardă răbdarea și să riscăm o criză de finanțare.

”Miza majoră este să întindem această ajustare pe un orizont rezonabil de timp astfel încât să nu bruscăm economia și să mai atenuăm din efectele negative ale consolidării fiscale absorbind bani europeni, cât de mulți posibil”, a declarat Ionuț Dumitru pentru cursdeguvernare.ro.

Prognoza sa este a unei creșteri economice de 4,2% din PIB în acest an ”care înseamnă o recuperare, dar incompletă față de 2019, după căderea din 2020. Deci cel mai probabil scenariu rămâne ca abia în 2022 să revenim la nivelul de actualitate din 2019”.

CE demarase procedura de deficit excesiv în martie 2020 (cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei și suspendarea ulterioară a regulilor europene care impun o limită de deficit de 3% din PIB), ca urmare a depășirii țintei în 2019.

În scrisoarea citată mai sus se reiterează faptul că problema deficitului din acest an și din anii ce vor urma nu este rezultatul exclusiv al crizei sanitare. În plus, Valdis Dombrovskis avertizează că deși Comisia nu a luat nicio măsură în cadrul procedurii de deficit excesiv la evaluarea din toamna anului trecut, va propune măsuri în primăvara acestui an, dacă se vor dovedi necesare.

Având în vedere gravitatea situației fiscale, vă încurajăm cu tărie să luați în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât din punct de vedere al veniturilor, cât și al cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o traiectorie descendentă și să prevină o creștere bruscă a raportului datorie-PIB”, se mai arată în documentul citat.

Fondurile europene – cheia creșterii din 2021

Având în vedere spațiul fiscal practic inexistent în condițiile în care România va fi nevoită să lanseze o traiectorie de consolidare a finanțelor publice încă din acest an, creșterea economică va depinde într-o măsură poate fără precedent de ridicată de absorbția fondurilor europene, sunt de părere specialiștii.

”Avem o șansă unică în istorie, având la dispoziție aceste 80 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani de zile. Dacă facem un calcul simplu, 80 de miliarde de euro în șapte ani înseamnă peste 5% din PIB pe an. Este o sumă imensă pentru o economie relativ mică precum a României. Dacă aș fi decident, dacă aș fi în Guvern, în fiecare zi m-aș ocupa de acest subiect – cum absorbim mai bine aceste fonduri de care depinde evoluția economică în anii următori pentru că alte resurse nu avem. Resurse bugetare nu sunt”, a precizat Ionuț Dumitru.

De aceeași părere este și economistul Aurelian Dochia, care consideră că prognozele de creștere economică pentru 2021, situate între 3% și 4% în opinia majorității specialiștilor, depind de problema gestionării deficitului, de succesul campaniei de vaccinare și de mobilizarea administrativă în vederea accesării fondurilor europene.

”Din păcate, eu cred că asta este principala provocare a Guvernului pe anul 2021 și nu știu dacă suntem pregătiți. Este vorba de un întreg mecanism care nu poate să fie schimbat peste noapte.
E o mare inerție care s-a creat de ani de zile. Am destul rezerve în legătură cu succesul”,
a declarat Aurelian Dochia pentru cursdeguvernare.ro.