fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

O problemă a economiei: Speranța de viață sănătoasă în România. Datele care arată marea problemă a sectorului sanitar

de Marin Pana , 8.4.2020

Speranța de viață sănătoasă la naștere în România a ajuns la 59,4 de ani, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2018. Această valoare se situează mult sub media europeană de 64 ani, dar ne plasează pe locul 17 din cele 27 de state membre. Diferența între femei (59,6 ani) și bărbați este minimă (59,2 ani) și similară cu dispunerea la nivel european (64,2 ani femeile și 63,7 ani bărbații).

În timp ce majoritatea oamenilor conștientizează faptul că generațiile succesive trăiesc din ce în ce mai mult, se cunosc mult mai puține date despre starea de sănătate în care se află populația de vârsta a treia din statele UE. Indicatorul de viață sănătoasă pleacă de conceptul de calitate a vieții și exprimă numărul de ani ce pot fi trăiți fără limitări sau dizabilități semnificative.

Bolile cronice, infirmitatea, bolile psihice și dizabilitățile fizice tind să devină prevalente la vârste înaintate și duc la scăderea calității vieții celor afectați precum și la un impact serios asupra sistemelor de sănătate, pensii și protecție socială. De aceea, creșterea speranței de viață sănătoasă este unul dintre obiectivele principale ale politicilor UE.

Dacă numărul de ani în stare de sănătate crește mai rapid decât speranța de viață, atunci oamenii vor trăi o parte mai însemnată din viața lor fără probleme de sănătate. Dincolo de îmbunătățirea situației individuale a celor vizați, acest obiectiv fundamental extinde perioada de viață activă și reduce cheltuielile din sistemele de sănătate.

Din păcate, în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă pentru persoanele ajunse deja la vârsta de 65 de ani, România coboară pe locul 22 din 27 de state, cu doar 6,1 ani. În urma noastră mai figurează doar Slovacia (4,4 ani), țările baltice ( Letonia 4,5 ani, Estonia 5,7 ani, Lituania 6 ani) și Croația (5 ani). Iar asta în condițiile în care calitatea raportărilor la noi ar fi mai apropiată de cea din Bulgaria, care figurează cu 9,8 ani, foarte aproape de media UE (9,9 ani).

Dacă facem corelația cu speranța de viață la vârsta de 65 de ani, unde apărem în datele prezentate de Eurostat cu 16,7 ani, rezultă că procentajul anilor rămași de trăit după limita legală de referință pentru ieșirea la pensie este de doar 37% din total față de aproape 50% medie la nivel european (speranța de viață pentru cei ajunși la 65 de ani este de 20 de ani în UE).

Pentru referință, menționăm că valorile cele mai ridicate ale speranței de viață sănătoasă după 65 de ani, s-au înregistrat în Suedia (15,7 ani), Malta (14,3 ani), Irlanda (12,9 ani) și Germania (11,9 ani). Acestea devansează grupul latin format din Spania (11,4 ani), Franța (10,8 ani) și Italia (9,8 ani), țări unde se trăiește relativ mult dar nu neapărat în condiții de sănătate.

Problemele apar după 50 de ani și nu la 65 de ani

Pentru referință și analiză ulterioară, vă prezentăm din prelucrările mai detaliate ale Eurostat situația din câteva state europene, cu evoluțiile pe parcursul vieții. Deși românii au cea mai mică speranță de viață sănătoasă la naștere dintre aceste state de referință, ajung să trăiască aproape la fel de mult ca în Europa centrală și cam cu aceeași diferență față de țările mai dezvoltate.

Explicația constă, dincolo de nivelul de dezvoltare generală a economiei, în interesul acordat sistemului sanitar. Neglijarea acestuia conduce la o adevărată loterie, din care cei care scapă teferi până la pensie o mai pot duce în condiții precare de calitate a vieții o perioadă destul de îndelungată. Am introdus în prezentare și o categorie nouă. Cea a speranței de viață sănătoasă la 50 de ani, pentru a sesiza că aceasta (14,5 ani) nu permite atingerea vârstei legale de pensionare de 65 de ani.

Tocmai faptul că se poate ajunge apoi la o vârstă medie a celor scăpați din acest risc major numit „câmpul muncii” de 81,7 ani ( peste speranța de viață la naștere din UE !), arată că atenția acordată celor care se află pe final de activitate este minimă și mulți dintre ei se pierd pe drum (de altfel, o altă statistică, asupra căreia vom reveni arată că 20% dintre români nu apucă vârsta de pensionare). DE ACEEA AVEM DOAR 75,3 ANI speranță de viață ÎN MEDIE.

Problema nu pare presantă pentru cei rămași, ceea ce explică în parte și dezinteresul în materie de alocare de fonduri pentru sănătate. De fapt, ar fi trebuit să asistăm la o deplasare a accentului  în necesitățile sociale dinspre majorarea pensiilor spre acoperirea cheltuielilor obligatorii pentru ameliorarea stării de sănătate a persoanelor trecute de 50 de ani care lucrează, nu doar pentru cei care au apucat 65 de ani.

Logic, indiferent cât ar fi pensia, mai important este să apuci să o iei în condiții acceptabile de sănătate. Fapt care ar fi normal să se reflecte în bugetele alocate și în contribuțiile achitate de cei aflați în activitate. Tocmai neglijarea sistematică a sănătății forței de muncă în perioada de tranziție la economia de piață a contribuit la deteriorarea stării generale de sănătate a populației.

Pentru salariații mai în vârstă, ar trebui introduse rapid programe de prevenție pentru depistarea precoce și tratarea cu costuri mult mai reduse a afecțiunilor frecvente și chiar probabile în anumite condiții de muncă. În loc de o abordare contabilă pe termen scurt (sau, dacă vreți, tocmai de aceea, pe termen lung), este necesară o restructurare inteligentă a sectorului sănătății.

Altminteri, limitarea accesului la servicii sanitare de calitate pe motiv de lipsă de resurse sugerează cinic o anumită echilibrare a sistemului de pensii pe cale naturală. Tocmai cei care au achitat în ultimele decenii cele mai mari impozite și și-au afectat starea de sănătate, simultan cu susținerea generațiilor precedente, nu vor mai putea beneficia de serviciile sanitare pe care le meritau.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.4.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult