Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul acesta de către OSIM, după mai mult de șase ani de la inițierea cercetării.
Când a început proiectul, în 2010, Dan Vodnar (foto), autorul invenției, abia terminase doctoratul în domeniul Biotehnologii. Acum, la brevetarea foliei, este prorector pentru cercetare la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV) și se ocupă de reactivarea Centrului de transfer tehnologic al instituției.
„Sper ca din poziția aceasta, de prorector pe cercetare, să reușesc să transferăm mai ușor și eficient invențiile din universitate. Așa și este conceput Centrul, din prisma noastră, a celor care avem câteva proiecte și ne întrebăm cum să le aplicăm.
Chiar avem nevoie de aplicarea rezultatelor cercetărilor produse în universități. Noi tot așteptăm bani, dar trebuie să încercăm să facem și noi bani și să aducem un beneficiu consumatorilor, pentru că obiectivul final este îmbunătățirea vieții consumatorilor. E păcat ca aceste cercetări să rămână în sertare„, a declarat Dan Vodnar pentru cursdeguvernare.ro.
Nu a avut o echipă, a lucrat cu studenți pasionați, dar acum a reușit să convingă câțiva cerectători cu experiență din străinătate să se întoarcă și să lucreze pe proiectele ce obțin finanțare.
Tot banii europeni au ajutat ladotarea laboratoarelor din Universitate, iar ulterior, upgradarea s-a făcut tot din proiectele cu finanțare comunitară, parte din sumele alocate pe proiecte fiind destinați achiziționării de echipamente.
În momentul de față, Dan Vodnar derulează trei proiecte: unul, cu o valoare de 700.000 de lei oferiți de Universitate se va finaliza curând, un altul, de 300.000 de euro se va întinde pe 3 ani, iar cel mai mare – de 1,5 milioane de euro, are o durată de 4 ani. „Sunt niște bănuți pe care-i putem utiliza eficient”, explică Dan Vodnar.
Inventatorul este coordonatorul echipei românești care este partener într-un consorțiu european, din care face parte și producătorul italian de paste Barilla, care încearcă o creștere a bioaccesibilității anumitor compuși din produsele alimentare astfel încât acestea să fie cât mai ușor asimilate de către organism.
Practic, se observă ce se întâmplă cu produsele pe traseul parcurs din gură și până la absorbție, la nivel de intestin.
Aplicarea foliei antimicrobiene biodegradabile, prin proiect de transfer tehnologic
Până acum, Universitatea a valorificat o singură invenție, un procedeu de încapsulare a bacteriilor probiotice.
Bacteriile probiotice se găsesc pe piață și sunt foarte căutate, iar USAMV furnizează aceste bacterii, încapsulate printr-o procedură dezvoltată de Dna Vodnar, către un cabinet privat de medicină personalizată.
Este un cabinet din Cluj-Napoca care se ocupă cu alimentația personalizată și care cumpără aceste probiotice printr-un contract de prestări servicii încheiat între Universitate și firma respectivă.
În ceea ce privește folia antimicrobiană, principala invenție, Dan Vodnar a încercat un timp să găsească un investitor. A renunțat, pentru că Programul de finanțare 2014 – 2020 acordă fonduri pentru transfer tehnologic.
În așteptarea brevetului, care urmează să fie emis anul acesta, Vodnar lucrează la o extindere a proiectului, în colaborare cu niște colegi de la Universitatea București, iar apoi va accesa fonduri pentru transferarea în industrie.
Folia este fabricată din biopolimeri care au în componență molecule extrase din plante autohtone, precum busuiocul, menta etc. Obiectul proiectului demarat în colaborare cu UB este optimizarea percepției senzoriale a acestui ambalaj, pentru a putea fi utilizat în industrie fără să influențeze culoarea, gustul ș.a.m.d.
Brevetul este proprietatea USAMV (15%) și a autorului, Dan Vodnar, (85%), cote pe care va fi apoi valorificat.
Cheltuielile cu brevetarea au fost suportate de Universitate.
Avantajele foliei:
- Efect antioxidant (prelungește durata produsului)
- Oferă o extraprotecție pentru că distruge bacteriile şi microbii de pe suprafața alimentelor
- Inhibă dezvoltarea bacteriei Listeria monocytogenes (de aceea, folia poate fi folosită pentru carne și produse din carne)
- Nu mai este nevoie de conservanții nedoriți, chiar dacă ei au și rol antimicrobian
- Se dezintegrează mult mai repede în natură
Pentru această invenție, Dan Vodnar a obținut în 2014, la Viena, Premiul „Danubius Young Scientist Award“ („Premiul Danubius al tânărului cercetător“).
Alte invenții în curs de brevetare
Tot în curs de finalizare a brevetării este și eticheta antimicrobiană, un abțibild cu putere de acțiune asupra microorganismelor de pe suprafaţa fructelor şi legumelor care se consumă cu tot cu coajă.
În momentul spălării fructului, eticheta se topeşte şi eliberează compuşi ce distrug parte din microorganismele (mucegaiuri etc.) aflate pe coajă.
Dacă în loc de etichetă se fabrică un ambalaj, din aceiași biopolimeri, pentru a acoperi întregul fruct, acesta se va descompune și deshidrata mai greu.
Progeli
Sunt jeleuri cu bacterii probiotice (reduc sucul gastric) microîncapsulate, un aliment-medicament, pentru fabricarea căruia se folosește fructoză și care are incorporat în jeleul netratat termic probiotice microîncapsulate.
Un alt proiect aflat în lucru este al unei noi bacterii probiotice, identificate deja, eficientă în cazul sindromului de colon iritabil.
Această bacterie probiotică este microîncapsulată printr-un procedeu specific și a fost deja testată pe subiecți umani.
Rezultatele sunt foarte încurajatoare, spune Dan Vodnar.
Spray-ul pentru carne este și el în curs de brevetare.
Este vorba despre o peliculă care se pulverizează pe suprafața cărnii, obturând cantitatea de oxigen schimbată cu mediul și face ca produsul să fie mai rezistent.
Schimbă puțin culoarea și gustul, din cauza migrării unor compuși, astfel încât mai trebuie trebuie rezolvată această problemă.
Băuturile cu probiotice, fabricate din anumite fructe și legume (struguri albi și roșii, mere, morcovi, sfeclă roșie), sunt și ele sunt în faza testării de către cei de la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie Octavian Fodor.
De fapt, se folosesc coji din mere și resturi de fructe folosite în industria alimentară, care au conținut nutrițional mare și sunt foarte ușor de asimilat.
După finalizarea testelor, sucul ar putea intra în producție chiar anul acesta, existând o firmă interesată și care are capacitatea de investi în tehnologia necesară.
Urmărește-ne pe Google News
