fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

de Alexandra Pele , 3.6.2019

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de un estimări profunde nerealiste în ceea ce privește evoluția taxelor și impozitelor pe care statul se poate baza.

Dacă anul trecut, după 4 luni se înregistra un deficit de 6 miliarde, anul acesta golul este, după luna aprilie, de 11,4 miliarde.

Important de menționat: spectaculosul deficit vine după o lună considerată în mod tradițional bună – luna aprilie: atunci multi contribuabili – printre care si microîntreprinderile – își plătesc taxele trimestriale, după T1. 

În absența unor ample măsuri de corectare a dezechilibrelor bugetare tot mai evidente, România nu are nicio șansă să se încadreze în ținta de deficit de 3% din PIB, este de părere Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Explozie a cheltuielilor, deși investițiile au coborât și mai mult

Pe partea de cheltuieli, presiunea pe deficit ar putea crește în continuare, deoarece statul a bugetat prea puțin la anumite capitole, cum ar fi cheltuielile de salarii, de asistență socială și chiar de dobânzi.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

La aceasta se mai adaugă și faptul că autoritățile publice operează în prima parte a anului pe surplus și dau drumul la cheltuieli (de investiții, de bunuri și servicii) abia în al doilea semestru.

Capitolele care au avut cele mai mari creșteri de cheltuieli sunt:

  • cheltuielile de personal – 26%
  • asistență socială – 15%
  • bunuri și servicii – 14,9%
  • dobânzi – 14,9%
  • La acestea se adaugă un capitol de cheltuieli formulat suspect de vag în condițiile în care creșterea față de anul trecut e spectaculoasă: se numește ”alte transferuri”– și înregistrează o creștere de 34,9% comparativ cu anul 2018. 

Pentru investițiile cu finanțare exclusiv de la bugetul public s-au cheltuit 4,3 miliarde de lei, cu circa 300 de milioane (6,4%) mai puțin decât în ianuarie-aprilie 2018.

În ceea ce privește investițiile cu bani europeni, datele Finanțelor arată că pe partea de venituri, de la Bruxelles s-a decontat o sumă similară celei de anul trecut, de circa cinci miliarde de lei.

Pentru proiectele cu finanțare europeană s-au cheltuit în primele patru luni 5,6 miliarde de lei, în ușoară creștere față de anul trecut (6,1%).

Execuția n-a reușit să fie salvată nici în ciuda dividentelor pe care statul le-a luat de la propriile companii și care au înregistrat o creștere față de anul trecut – de la 6,2 la 6,8 miliarde de lei. 

Veniturile: confiscarea dividendelor de la companiile strategice nu a echilibrat balanța

Încasările din contribuții de asigurări (pensie, sănătate) au fost cu 5,8 miliarde (19,6%) mai ridicate decât anul trecut. Finanțele motivează că acestea ”au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului”.
Pe de altă parte, veniturile din impozite pe salarii au continuat să fie sub cele de anul trecut, pe fondul reducerii cotei de la 16% la 10%. Astfel, din impozitul pe salarii și venit s-au colectat 7,2 miliarde de lei în primele patru luni, cu 11% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
TVA, a doua cea mai importantă sursă de venit a bugetului, după contribuții, a înregistrat o creștere modestă, de 12%.

Președintele  Consiliului Fiscal: Suprabugetarea veniturilor, prognoze nerealiste pe cheltuieli

”Deficitul bugetar este mult peste așteptări, aproape dublu față de anul trecut, ceea ce cred că ar trebui să ne îngrijoreze.

Execuția bugetară în aprilie a fost foarte slabă și pe venituri și pe cheltuieli. (…) Cred că în ritmul în care se merge pe cheltuieli va fi nevoie de realocări de sume mai mult decât semnificative pentru a putea acoperi necesarul de cheltuieli obligatorii până la sfârșitul anului. (…) Nu e timpul pierdut, se mai pot face corecții, dar corecțiile trebuie să fie semnificative, de la prima rectificare trebuie luate măsuri corective puternice pentru a putea rămâne în 3%”, susține Dumitru.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 99,5 miliarde de lei în perioada ianuarie-aprilie 2019, în creștere cu doar 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta în condițiile în care aprilie este, în general, o lună bună din perspectiva veniturilor, ANAF colectând o serie de taxe și impozite plătite trimestrial de persoanele juridice.

Președintele Consiliul Fiscal avertizează însă că suprabugetarea veniturilor pe baza unor așteptări prea optimiste a devenit evidentă odată cu publicarea execuției pe primele patru luni ale anului.

”S-au bugetat sume mult prea mari. La contribuțiile de asigurări sociale, dinamica lor a încetinit puternic, ceea ce ne arată destul de clar ce am punctat în opinia noastră de la bugetul inițial și anume că presupunerile cu privire la piața forței de muncă, în primul rând numărul de salariați – 3,8% creștere, este o iluzie pentru că anul trecut am avut o creștere de doar unu și un pic la sută. Practic veniturile din CAS și din impozitul pe venit au fost inflamate artificial pe baza unor prognoze nerealiste, în special de număr de salariați”, a explicat Ionuț Dumitru.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.6.2019

2 comentarii

  1. impartial
    4.6.2019, 2:47 pm

    Aceeasi placa . Anul trecut era nenorocire comparativ cu anul precedent. Comparati cu planificarea bugetara la patru luni si apoi sa faceti analiza. Poate in aprilie au fost programate unele cheltuieli exceptionale ? Nu stim si nici dvs.nu ne spuneti.In rest numai de bine.

    • Cristian Grosu
      5.6.2019, 10:40 am

      în aprilie trebuiau să fie venituri excepționale.
      da, ”placa” e aceeași – dar se modifică ceva: crește nu doar datoria pentru toate astea: ci creste si costul de finanțare, pe măsură ce se deteriorează indicatorii. avem un cost de finanțare dublu față de oricine altcineva din ue.
      și mai e o noutate: inflație istorică în anii de la criză încoace: 4,1%. deci, până la urmă, cineva plătește, deși măririle care cresc deficitul, pun presiune pe curs, pe dobânzi și pe preturi sunt numai pentru unii.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult