Autoritățile italiene au transmis o alertă sanitar-veterinară în trei provincii – Lazio, Toscana și Campania – după ce un copil de 14 luni care a mâncat brânză de la Brădet și a fost internat cu sindrom hemolitic – uremic la un spital din Florența.
Posibila legătură dintre îmbolnăvire și produsul consumat a fost stabilită la ancheta epidemiologică declanșată după internarea copilului.
Procedura aplicată de italieni, comparată cu ce s-a întâmplat în România, poate fi utilă pentru a înțelege ce nu a funcționat în România și de ce oficialii români nu au explicat nici până acum care este sursa îmbolnăvirii grave a aproximativ 15 copii.
Ce s-a întâmplat în Italia
- După internarea copilului și aflarea suspiciunii ridicate în urma anchetei epidemiologice, Ministerul Sănătății a alertat atât instituțiile cu atribuții (agenția sanitar – veterinară), cât și cetățenii
- Avertismentul emis le-a cerut tuturor clienților care au achiziționat produse Brădet să nu le consume, ci să le înapoieze magazinului de unde le-au cumpărat
- Autoritățile sanitar-veterinare s-au deplasat imediat la cele patru firme care au importat produse de la Lactate Brădet.
Nu s-a mai găsit niciun produs, întrucât Brădet le-a trimis tuturor partenerilor de afaceri din străinătate, pe 5 martie, adrese prin care le-a cerut să nu mai vândă niciun produs, ci să le depoziteze.
Marius Badea, patronul Lactate Brădet, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că ulterior a decis incinerarea cantităților respective în Italia, întrucât costurile sunt mai mici, iar dacă ar fi readus marfa în România s-ar mai fi adăugat și costul transportului la toate pierderile înregistrate din cauza acestei crize.
Ministerul italian al Sănătății a publicat pe site-ul său inclusiv adresele respective, trimise de Brădet, spre deosebire de autoritățile române, care nu au făcut publice unele analize nici măcar acum.
Ce s-a întâmplat în România
25 februarie – Din ancheta epidemiologică s-a aflat că unii dintre copii au mâncat brânză Brădet. Ministerul Sănătății trimite la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) o alertă în care menționează că trebuie ridicate probe din brânză Brădet găsită într-un anumit magazin din Pitești. Nu s-a menționat niciun control cu ridicare de probe la fabrică.
28 februarie – proba de brânză Brădet luată din magazin este pozitivă pentru E.coli O26, adică verotoxină, tipul de bacterie care a provocat și sindromului hemolitic – uremic.
ANSVSA declanșează controalele.
28 februarie – Inspectorii Direcției Sanitar-Veterinară Argeș (DSVS Argeș) se întorc la magazinul respectiv și constată că nu mai există niciun gram din lotul de pe 22 februarie, se vânduse tot.
Inspectorii merg și la fabrica Brădet, a declarat patronul Brădet, Marius Badea, pentru cursdeguvernare.ro . Constată că nu mai există brânză din lotul fabricat pe 22 februarie, în care s-a descoperit E.coli și închid linia de producție.
29 februarie – inspectorii DSVS Argeș merg din nou la Lactate Brădet și sigilează depozitele firmei.
Patronul a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu a fost sigilată nicio probă, ci doar depozitele.
Conform legii, din fiecare lot trebuie păstrate, etichetate și datate corespunzător contraprobe. Inspectorii nu au cerut contraproba lotului din 22 februarie, ea a rămas sigilată în depozitele firmei, spune patronul firmei.
Tot atunci, au luat probe, de pe linia de producție și materii prime, Direcția de Sănătate Publică Argeș.
Pe 4 martie, după ce își amintește el de contraproba lotului din 22 februarie, cheamă DSVSA să desigileze depozitul și să sigileze contraproba, pentru a fi trimisă, pe banii firmei, la un laborator din Germania.
Proba s-a dovedit a nu conține E.coli, spune acționarul Brădet.
Tot pe 29 februarie, într-un comunicat al ANSVSA se menționa: „Personalul angajat al fabricii va fi examinat din punct de vedere coprobacteriologic, într-un laborator de specialitate”.
A doua zi, angajatorul, Lactate Brădet, a dus la o clinică medicală din localitate coproculturile angajaților.
Medicul i-a explicat lui Marius Badea că analizele pe care le va face el nu sunt suficiente, întrucât el nu poate face testele de E.coli, este nevoie de un laborator certificat.
Medicul i-a legătura cu Direcția de Sănătate Publică (DSP) Argeș pentru a afla unde ar trebui trimise coproculturile de la angajați și așa se ajunge la Institutul Cantacuzino.
DSP Argeș ia legătura cu Institutul, acesta trimite la Brădet, pe 1 martie, cutiile speciale pentru coproculturi, iar miercuri, 2 martie, probele pleacă spre București.
Analizele, care au arătat că 7 din cei 19 angajați erau contaminați cu E.coli, din care trei prezintă chiar verotoxina care provoacă sindromul hemolitic – uremic, au comandate și plătite de patronul de la Brădet.
Marius Badea a explicat că aceste rezultate nu au nicio valoare legală, nu sunt impuse prin lege.
Directorul general de la DSP Argeș, Sorina Honțaru, spune că nu contează cine a comandat analizele, important este că ele s-au efectuat. Ei le-au recomandat acționarilor de la Brădet să facă aceste analize.
Pe 11 martie, au venit rezultatele acestor coproculturi care arată contaminarea cu veroxină a trei dintre angajații Brădet.
Rezultatele sunt transmise ANSVSA, ministerului Sănătății etc.
15 martie – presa află de rezultatele pozitive ale coproculturilor.
Autoritățile păstrează în continuare tăcerea.
16 martie. Ministrul Patriciu Achimaș Cadariu declară pentru Realitatea Tv că nu Ministerul Sănătății este responsabil de ancheta de specialitate în acest caz, deoarece există un protocol semnat în 2012 cu ANSVSA, acesta din urmă ocupându-se, în baza documentului respectiv, de toată desfășurarea anchetei.
Până acum, există mai multe analize pozitive:
- la brânza Brădet din magazin
- la trei angajați Brădet
- la doi dintre angajații fermei din Argeș de la care se aproviziona Brădet
Autoritățile continuă să tacă, deși prefectul de Argeș a confirmat rezultatele Cantacuzino.
Sorina Honțaru, directorul general de la DSP Argeș, (foto), chemată de urgență la Ministerul Sănătății, explică pentru cursdeguvernare.ro, după ședința de la centru, că încă nu există nicio legătură directă între cazurile de îmbolnăviri și testele pozitive de verotoxină.
„Se așteaptă și analizele de pe siguranța alimentelor. Probele de alimente, de care nu Direcția de Sănătate Publică este responsabilă, ci Direcția Sanitar Veterinară. Sunt probe recoltate din produsele firmei, luate și din magazine, și dela Spitalul din Costești și din alte locuri”, a declarat Sorina Honțaru, pentru cursdeguvernare.ro. „Vom vedea”, a încheiat ea.
Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli
În ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.
Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.
Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.
Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.
Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.
4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.
La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.
Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.
Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.
“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.
Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.
Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.
