O analiză la baza societății: Cine și cât a beneficiat de creșterea economică

Mai întâi, câteva cifre pur statatistice :

Potrivit datelor strânse în Ancheta Bugetelor de Familie pe trimestrul III 2015, veniturile totale medii au crescut pe parcursul unui an de zile cu peste nouă procente și au ajuns la 1.022 lei.

Veniturile bănești ale unei persoane s-au majorat cu un impresionant 15,2% și au urcat la 916 lei , în timp ce veniturile în natură au scăzut dramatic, cu 24,6%, până la doar 107 lei.

Astfel, veniturile salariale au ajuns să reprezinte 57,6% din suma totală contabilizată în contul unei familii (2.713 lei) față de doar 51,8% în urmă cu un an, ceea ce se constituie în cea mai dramatică modificare de acest fel de după 1989.

De reținut din perspectiva evoluțiilor demografice, lente dar foarte greu de inversat, pe familie majorarea a fost ceva mai mică deoarece numărul de persoane care compun o familie medie a scăzut de la 2,66 persoane la 2,65 persoane.

Cum s-au repartizat beneficiile creșterii

Comparată cu avansul economiei, estimat la 3,7% pentru primele trei trimestre din 2015, creșterea veniturilor apare ca disproporționat de mare, mai ales că și prețurile au scăzut în acest interval de timp scurs între trimestrul III 2014 și trimestrul IV cu circa 1,7%.
Ceea ce a dus la majorarea puterii de cumpărare a populației cu peste zece procente.

sat – oraș: divergența a crescut brusc

Semnal de alarmă pentru (ne)direcționarea politicilor de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită, adică de peste trei ori mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

Practic, într-un singur an, decalajul dintre orașe și sate la nivelul veniturilor personale a urcat de la sub 40% la peste 50%.

după statutul capului familiei

Dar cea mai interesantă situație o regăsim la prezentarea oferită de INS pe partea de venit mediu personal după statutul profesional al capului familiei. Gospodăriile de salariați (+7,3%) și cele de pensionari (+5,5%) par să fi beneficiat cel mai mult de pe urma creșterii economice, urmate la foarte mare distanță de gospodăriile de agricultori (+1,3%).

Destul de bizar pentru politica socială invocată de fostul guvern, venitul mediu înregistrat în familiile de șomeri a intrat într-o adevărată degringoladă (-15,6%), fapt ce nu poate fi explicat decât prin rata extrem de scăzută și din ce în ce mai redusă a șomerilor indemnizați.

Concret, de la circa 28% pondere în totalul șomerilor (septembrie 2014) s-a ajuns să mai beneficieze de indemnizație de șomaj doar ceva mai mult de 22% din numărul celor aflați în evidențele agențiilor de ocupare a forței de muncă (septembrie 2015).

În treacăt fie spus, pentru a avea o imagine corectă a veniturilor personale, acestea sunt cam de trei sferturi față de salariați în familiile de pensionari (74%) și undeva la jumătate în familiile de agricultori (51%), pentru ca șomerii să ajungă la doar 37%. Ceea ce ar trebui să facă din susținerea celor (a se citi, mai degrabă, copiilor) care s-au nimerit să fie în familii de șomeri o prioritate la nivel național.

După cum ați observat deja, dacă ați trecut cu brio prin gimnaziu și ați privit atent tabelul, creșterile de pe ultima coloană, cele prezentate în comunicatul oficial al INS, sunt toate mai mici decât media per total.

De unde rezultă că ar mai fi ceva care mărește media națională, probabil principalii beneficiari ai creșterii economice.

Am căutat categoriile statistice lipsă la bani cu virgulă, fără de care nu avea cum să iasă media de 9,2%, și am găsit două la număr: cel mai probabil, antreprenorii și lucrătorii pe cont propriu.