fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

de Mariana Bechir , 5.9.2019

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018 al Departamentului pentru Situații de Urgență. Numărul acestor prezentări (cu precizarea că nu se suprapune cu numărul persoanelor, un om putând apela la camera de gardă de mai multe ori într-un an, iar alții, niciodată) echivalează cu mai mult de un sfert din locuitorii României (populația rezidentă a fost la sfârșitul anului trecut de 19,405 milioane, potrivit INS).

Din cele 5,38 milioane prezentări, aproape 18% nu se încadrează la urgență și nici nu sunt afecțiuni cronice, adică pot fi tratate la medicul de familie sau, cel mult, în ambulatoriu:

 

Ce înseamnă codurile folosite pentru trierea pacienților ajunși la UPU:

Printre neregulile sancționate deja de legislația română se numără și depășirea timpului reglementat de așteptare la urgență (UPU), timp stabilit în funcție de gradul de pericol în care este încadrat un pacient în timpul trierii:

  • cod roșu (resuscitare) – timpul de așteptare pentru acești pacienți este de zero minute, adică trebuie preșuați imediat
  • cod galben – critic (situaţie cu risc major/ status mental alterat/orice durere intensă sau discomfort major) – timp maxim de așteptare – 15 minute
  • cod verde (urgent) – 60 de minute
  • cod albastru (non-urgent) – 120 de minute
  • cod alb (consult) – 240 de minute

Din totalul de 5,38 milioane de prezentări, 23,19% se finalizează prin internare:

Aglomerarea departamentelor de urgență, o problemă în toate țările

Aglomerarea acestor departamente este o problemă în toată lumea, iar Organizația Mondială a Sănătății a cerut de mai multe ori îmbunătățirea medicinii primare pentru a evita prezentările nejustificate la camerele de gardă.

Motivele creșterii semnificative a numărului de primiri la camerele de urgență variază, fenomenul fiind întâlnit chiar și în state cu sisteme de sănătate bine puse la punct și acces ridicat la serviciile medicale. În aceste cazuri este vorba de nevoia de reconfigurare a sistemului, impuse de evoluțiile demografice (îmbătrânirea populației).

În general, însă, aglomerarea reflectă fie ineficiența sistemului, cu probleme privind calitatea de pe întregul lanț anterior camerei de urgență (medicină primară și medici specialiști), fie o problemă a accesului la serviciile medicale.

România are probleme la ambele capitole. În ceea ce privește accesul la servicii, rapoartele privind starea de sănătatea a cetățenilor europeni, publicate periodic de Comisia Europeană, arată că Cipru, Bulgaria și România au aproximativ 10% din populație neasigurată. În 2017, în România, doar 89% din locuitori aveau asigurare, restul de 13% putând apela doar pachetul minim de servicii destinat lor, astfel încât se prezintă la camerele de urgență atunci când ar avea nevoie de un medic specialist, de exemplu.

În mod paradoxal, românii figurau pe una dintre cele mai bune poziții într-un clasament din 2014 referitor la procentul pacienților care au mers la unitățile primiri urgență întrucât nu aveau acces la medicina primară:

Situația privind România nu este una reală (reflectă percepția celor intervievați, clasamentul fiind realizat pe baza sondajelor de opinie) și este contrazisă de statistica deficitului de medici pe anumite specialiști, inclusiv de faptul că există sute de localități unde nu există niciun medic de familie sau unde numărul acestora este mult sub necesar.

În afara acestor motive, în ultimii ani a mai apărut un factor ce generează prezentarea nejustificată la camerele de gardă – insuficiența fondurilor publice pentru decontarea analizelor medicale, potrivit mai multor surse din domeniu. O persoană care are probleme de sănătate și este trimisă de medicul de familie la analize banale, poate aștepta și trei săptămâni, dacă fondurile alocate laboratoarelor s-au terminat. Unii dintre cei care nu-și permit analize în sistemul privat, aleg să se prezinte la UPU, fără să mai aștepte înrăutățirea stării de sănătate.

Pe de altă parte, dacă un pacient așteaptă sosirea noilor sume de la CNAS, există riscul agravării bolii, ceea ce nu doar că va afecta pacientul, dar va majora cheltuielile statului cu rezolvarea unui caz.

Această ultimă explicație, a incapacității CNAS de a asigura continuu finanțarea pentru analize medicale, ar putea acoperi parte bună din creșterea numărului de cazuri înregistrată la Urgențe în ultimii trei ani (+ 731.777 prezentări la UPU/CPU, deși populația a scăzut cu aproximativ 550.000 de locuitori, populație rezidentă):

Revine ideea de a-i pedepsi pe cei care se prezintă la UPU fără a fi urgențe

Evoluția indicatorilor înregistrați de UPU a readus în discuție problema limitării prezentărilor la UPU. Federația Solidaritatea Sanitară a ridicat luni, în cadrul Comisiei de Dialog Social a Ministerului Sănătății, această posibilitate, cerând:

  • elaborarea unui pachet de măsuri care să asigure desfășurarea activității profesionale în condiții normale și protecția salariaților
  • limitarea intervențiilor doar la cazurile cu adevărat urgențe (codurile 1 – 3)

Mai mult, unii medici au început să discute o propunere mai veche, a sancționării celor încadrați al cod albastru – alb.

Directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș din Baia Mare, unitatea la care a fost manager Sorina Pintea înaintea numirii în funcția de ministru al Sănătății, a propus anul trecut decontarea de către pacient a acestor vizite nejustificate la UPU:

Din cele 250-300 de prezentări zilnice la UPU, urgențe adevărate nu sunt decât 20%.

Pentru că oamenii nu știu că la acest serviciu se apelează doar în caz de urgențe reale . Multe cazuri sunt de genul: «mă duc la Urgență, că mă doare capul de o săptămână».

Populația ar trebui educată în acest sens, deoarece și în străinătate cazurile de ebrietate, de exemplu, nu sunt considerate cazuri sociale; astfel de pacienți primesc îngrijiri medicale, dar contra cost.Non-urgențele nu numai că încărcă inutil munca medicilor, dar conduc la creșterea timpului de așteptare al pacienților și la epuizarea mai rapidă a fondurilor. Toate acestea în dauna celor care ar fi îndreptățiți să beneficieze de aceste servicii.

O astfel de inițiativă ar fi însă neconstituțională și ar urca probabil rata deceselor ce pot fi evitate prin intervenția medicală. Pe de altă parte, ar genera situații bizare, fiindcă ar presupune ca pacientul să dețină informațiile necesare evaluării stării de sănătate și încadrăii în gradul de urgență.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Prețurile la electricitate vor rămâne mari în România cel puțin 4-5 ani – președintele Consiliului Concurenței

Vladimir Ionescu

Prețurile la electricitate vor rămâne mari în România cel puțin în următorii 4-5 ani, cât timp vom utiliza cărbune pentru producerea de energie, a afirmat,… Mai mult

Stiri

Generația Z: banii și viața. Studiu Insights PulseZ

Vladimir Ionescu

Reprezentanții generației Z susțin că fac achiziții echilibrate, în egală măsură în online și offline, în vreme ce mai mult de jumătate dintre tineri (51%)… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANRE: Preţul gazelor naturale pentru această iarnă, înspăimântător de mare

Vladimir Ionescu

Consumatorii sunt nevoiţi să încheie contracte pentru această iarnă la un preţ înspăimântător de mare, urmând să vadă ulterior dacă se încadrează în categoria de… Mai mult

Stiri

Lista lui Florin Cîțu – Biroul Executiv cu care merge la Congres: Dan Vîlceanu – secretar general, Raluca Turcan iese din conducere

Razvan Diaconu

La Congresul din 25 septembrie, PNl își alege președintele, dar și o nouă structură de conducere. În cazul în care va câștiga președinția, Florin Cîțu… Mai mult

Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la 1.000 de locuitori, respectiv 6/1.000. Carantina… Mai mult