fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Nu doar ultimii, ci și departe de vecini: Cercetarea de la care așteptăm viitorul economiei

de Marin Pana , 16.11.2020

România a rămas, de departe, ultima în UE din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( R&D), potrivit datelor publicate de INS.

Cu un procentaj de doar 0,48% din PIB pe 2019, în scădere faţă de anul precedent, ne-am plasat pe o poziție ridicolă, după ministate precum Malta (0,60%) sau Cipru (0,63%) și la foarte mare distanță de media europeană (2,18%, date Eurostat, disponibile pentru 2018).

Pe fondul constrângerilor bugetare și a implicării insuficiente a sectorului privat, am reușit să ajungem la mai puțin un sfert din obiectivul autoasumat pentru anul 2020, ba chiar semnificativ sub nivelul post-aderare de 0,55%, consemnat în 2008.

Interesant, din seria de date certificate Eurostat, nivelul cel mai ridicat pentru țara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB).

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 27 (calculată după Brexit) , se poate observa o înrăutățire a situației, de la circa 22% în anul 2009 până la 18% în 2014, urmată de o revenire la 22% în 2018 (încă nu avem datele pentru media UE pe 2019, dar se observă că ele s-au păstrat aproape constante în ultimii ani).

Așadar, sectorul de cercetare-dezvoltare nu ține pasul cu creşterea economică şi cu practica europeană. Ne adâncim astfel în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora (13 miliarde euro deficit comercial în trei trimestre pe 2020). Cu o forţă de muncă (încă) ieftină pentru industrializarea produselor, gândite predominant şi cu valoare adăugată mare încasată de alţii.

Departe chiar și de țările din regiune

Una peste alta, datele ne plasează departe de obiectivele fixate prin strategia Europa 2020. Nici vorbă să creștem odată cu Europa sau măcar să ne menţinem în apropierea unor ţări din fostul bloc estic precum Cehia (1,90% din PIB), Ungaria (1,53% din PIB), Polonia (1,21% din PIB) – date valabile pentru anul 2018.

Astfel, cercetarea reprezintă un punct slab de importanţă majoră în strategia economică, de natură să ne compromită șansele de a dezvolta o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare. De aici avem și un deficit de competitivitate generalizat, mai evident în raport cu ţările fostului bloc estic, care ne concurează cu succes pe propria noastră piață și ne produc deficite importante.

Până și Bulgaria, plecată de la un nivel mai redus la intarea în UE, ne-a lăsat în urmă, deşi a slăbit cadenţa de la 0,95% din PIB în 2015 la doar 0,76% din PIB în 2018. Semnal de alarmă, progresele trebuie consolidate şi confirmate în timp, fapt vizibil în cazul Slovaciei (centrată pe industria auto ca și noi) care a redus motoarele, în același interval, de la 1,16% din PIB în 2015 la 0,84% din PIB.

Pentru referință, este elocventă o comparaţie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D şi țările mai vechi membre UE din sudul continentului. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai prin dezvoltarea de noi tehnologii. Sintetic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

De remarcat evoluția inițial foarte bună a Finlandei, care ajunsese unul dintre liderii tehnologiilor de comunicații, după ce ponderea în PIB a cheltuielilor R&D urcase la 3,73% din PIB (2009). A urmat apoi un declin continuu până în 2016 (2,72% din PIB), stabilizat în 2018 pe un palier relativ ridicat (2,76% din PIB), dar cu prețul unei stagnări în dezvoltare.

Prin contrast, ar fi de menționat succesul incontestabil al economiei sud-coreene, ale cărei produse au intrat în top sau chiar domină anumite segmente de piață high-tech, a fost facilitat de investițiile masive în cercetare-dezvoltare, unde țara a urcat sistematic în ultimii cincizeci de ani până la 4,53% din PIB și a ajuns, la acest indicator, lider mondial.

Cenușăreasa cercetării – învățământul superior       

În anul 2019, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România 5.065,3 milioane lei (+10,6% în raport cu anul anterior). Dintre acestea, peste 93% au reprezentat cheltuieli curente și mai puțin de 7% cheltuieli de capital (ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu șapte ani). În structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 78,2% din totalul cheltuielilor de capital, adică aproximativ 5% din total.

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, 52,6% au provenit de la întreprinderi (în scădere de la 55% în anul anterior) și circa 11% au venit din străinătate. De reţinut, doar 0,3% din banii alocați în total au revenit sectorului de învățământ superior, pe fondul unei tot mai slabe corelări între formarea din facultăți și necesităţile concrete din procesele de producție.

Una peste alta, datele anunţate oficial arată necesitatea de a aloca fonduri publice majorate semnificativ pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi de a acorda facilităţi consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor R&D. Întrebarea este de unde, la ponderea încasărilor bugetare actuale în PIB și la beneficiile majorate substanțial pe partea socială în plină pandemie.

Subiect care lipsește din atenția publică, alocările pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare constituie un handicap major pentru convergenţa cu Occidentul. Pe măsură ce avantajele costurilor locale se vor epuiza, ne îndreptăm spre aşa-numita capcană a venitului mediu, pe model portughez. Unde vom rămâne furnizori de forță de muncă, la o distanţă semnificativă de media europeană ca PIB/locuitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2020

2 comentarii

  1. carcotasul
    16.11.2020, 11:17 pm

    Nu vrea nimeni sa inteleaga ca in Romania nu numai suma cheltuita public pentru cercetare este importanta ?? A facut cineva o cercetare / analiza aprofundata ca sa scoata la iveala si alte conditii absolut necesare pentru o cercetare stiintifica romaneasca eficienta si de inalt nivel ? a facut cineva o asemenea investigatie care sa duca la cheltuirea cu adevarat folos a banului public pentru o cercetare in favoarea “economiei bazata pe cunoastere” A facut cineva vreun studiu serios care sa releve impactul nivelului studiilor universitare din Romania asupra calitatii cercetarii romanesti ? Eu nu stiu nimica de vreun astfel de studiu.

  2. Alexandru Dan
    19.11.2020, 10:23 am

    In tabel pare sa fie o confuzie intre sursa fondurilor si beneficiarul fondurilor (sectorul de executie). Universitatile _ca finantator_ cheltuiesc 0,3% din total cheltuieli, dar ca sector de executie, ca beneficiar al fondurilor, cheltuiesc ceva mai mult. Tot revoltator de putin, dar totusi nu 0,3%. Vedeti tabelul 13.10 din anuarul statistic, de exemplu pe 2018 au cheltuit 424 mil lei din 4.33 mld cheltuite pe plan national, adica 9.8%.

    Altfel, foarte bun articol, felicitari. Sunt in particular incantat sa vad ridicata problema capcanei veniturilor medii, chiar daca abia in ceasul al treisprezecelea.

    Vedeti si: https://zenodo.org/record/1317788

Lăsați un comentariu


Stiri

Lista lui Florin Cîțu – Biroul Executiv cu care merge la Congres: Dan Vîlceanu – secretar general, Raluca Turcan iese din conducere

Razvan Diaconu

La Congresul din 25 septembrie, PNl își alege președintele, dar și o nouă structură de conducere. În cazul în care va câștiga președinția, Florin Cîțu… Mai mult

Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult