duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 noiembrie, 2020

România a rămas, de departe, ultima în UE din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( R&D), potrivit datelor publicate de INS.

Cu un procentaj de doar 0,48% din PIB pe 2019, în scădere faţă de anul precedent, ne-am plasat pe o poziție ridicolă, după ministate precum Malta (0,60%) sau Cipru (0,63%) și la foarte mare distanță de media europeană (2,18%, date Eurostat, disponibile pentru 2018).

Pe fondul constrângerilor bugetare și a implicării insuficiente a sectorului privat, am reușit să ajungem la mai puțin un sfert din obiectivul autoasumat pentru anul 2020, ba chiar semnificativ sub nivelul post-aderare de 0,55%, consemnat în 2008.


Interesant, din seria de date certificate Eurostat, nivelul cel mai ridicat pentru țara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB).

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 27 (calculată după Brexit) , se poate observa o înrăutățire a situației, de la circa 22% în anul 2009 până la 18% în 2014, urmată de o revenire la 22% în 2018 (încă nu avem datele pentru media UE pe 2019, dar se observă că ele s-au păstrat aproape constante în ultimii ani).

Așadar, sectorul de cercetare-dezvoltare nu ține pasul cu creşterea economică şi cu practica europeană. Ne adâncim astfel în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora (13 miliarde euro deficit comercial în trei trimestre pe 2020). Cu o forţă de muncă (încă) ieftină pentru industrializarea produselor, gândite predominant şi cu valoare adăugată mare încasată de alţii.

Departe chiar și de țările din regiune


Una peste alta, datele ne plasează departe de obiectivele fixate prin strategia Europa 2020. Nici vorbă să creștem odată cu Europa sau măcar să ne menţinem în apropierea unor ţări din fostul bloc estic precum Cehia (1,90% din PIB), Ungaria (1,53% din PIB), Polonia (1,21% din PIB) – date valabile pentru anul 2018.

Astfel, cercetarea reprezintă un punct slab de importanţă majoră în strategia economică, de natură să ne compromită șansele de a dezvolta o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare. De aici avem și un deficit de competitivitate generalizat, mai evident în raport cu ţările fostului bloc estic, care ne concurează cu succes pe propria noastră piață și ne produc deficite importante.

Până și Bulgaria, plecată de la un nivel mai redus la intarea în UE, ne-a lăsat în urmă, deşi a slăbit cadenţa de la 0,95% din PIB în 2015 la doar 0,76% din PIB în 2018. Semnal de alarmă, progresele trebuie consolidate şi confirmate în timp, fapt vizibil în cazul Slovaciei (centrată pe industria auto ca și noi) care a redus motoarele, în același interval, de la 1,16% din PIB în 2015 la 0,84% din PIB.

Pentru referință, este elocventă o comparaţie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D şi țările mai vechi membre UE din sudul continentului. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai prin dezvoltarea de noi tehnologii. Sintetic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

De remarcat evoluția inițial foarte bună a Finlandei, care ajunsese unul dintre liderii tehnologiilor de comunicații, după ce ponderea în PIB a cheltuielilor R&D urcase la 3,73% din PIB (2009). A urmat apoi un declin continuu până în 2016 (2,72% din PIB), stabilizat în 2018 pe un palier relativ ridicat (2,76% din PIB), dar cu prețul unei stagnări în dezvoltare.

Prin contrast, ar fi de menționat succesul incontestabil al economiei sud-coreene, ale cărei produse au intrat în top sau chiar domină anumite segmente de piață high-tech, a fost facilitat de investițiile masive în cercetare-dezvoltare, unde țara a urcat sistematic în ultimii cincizeci de ani până la 4,53% din PIB și a ajuns, la acest indicator, lider mondial.

Cenușăreasa cercetării – învățământul superior       

În anul 2019, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România 5.065,3 milioane lei (+10,6% în raport cu anul anterior). Dintre acestea, peste 93% au reprezentat cheltuieli curente și mai puțin de 7% cheltuieli de capital (ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu șapte ani). În structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 78,2% din totalul cheltuielilor de capital, adică aproximativ 5% din total.

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, 52,6% au provenit de la întreprinderi (în scădere de la 55% în anul anterior) și circa 11% au venit din străinătate. De reţinut, doar 0,3% din banii alocați în total au revenit sectorului de învățământ superior, pe fondul unei tot mai slabe corelări între formarea din facultăți și necesităţile concrete din procesele de producție.

Una peste alta, datele anunţate oficial arată necesitatea de a aloca fonduri publice majorate semnificativ pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi de a acorda facilităţi consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor R&D. Întrebarea este de unde, la ponderea încasărilor bugetare actuale în PIB și la beneficiile majorate substanțial pe partea socială în plină pandemie.

Subiect care lipsește din atenția publică, alocările pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare constituie un handicap major pentru convergenţa cu Occidentul. Pe măsură ce avantajele costurilor locale se vor epuiza, ne îndreptăm spre aşa-numita capcană a venitului mediu, pe model portughez. Unde vom rămâne furnizori de forță de muncă, la o distanţă semnificativă de media europeană ca PIB/locuitor.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Nu vrea nimeni sa inteleaga ca in Romania nu numai suma cheltuita public pentru cercetare este importanta ?? A facut cineva o cercetare / analiza aprofundata ca sa scoata la iveala si alte conditii absolut necesare pentru o cercetare stiintifica romaneasca eficienta si de inalt nivel ? a facut cineva o asemenea investigatie care sa duca la cheltuirea cu adevarat folos a banului public pentru o cercetare in favoarea „economiei bazata pe cunoastere” A facut cineva vreun studiu serios care sa releve impactul nivelului studiilor universitare din Romania asupra calitatii cercetarii romanesti ? Eu nu stiu nimica de vreun astfel de studiu.

  2. In tabel pare sa fie o confuzie intre sursa fondurilor si beneficiarul fondurilor (sectorul de executie). Universitatile _ca finantator_ cheltuiesc 0,3% din total cheltuieli, dar ca sector de executie, ca beneficiar al fondurilor, cheltuiesc ceva mai mult. Tot revoltator de putin, dar totusi nu 0,3%. Vedeti tabelul 13.10 din anuarul statistic, de exemplu pe 2018 au cheltuit 424 mil lei din 4.33 mld cheltuite pe plan national, adica 9.8%.

    Altfel, foarte bun articol, felicitari. Sunt in particular incantat sa vad ridicata problema capcanei veniturilor medii, chiar daca abia in ceasul al treisprezecelea.

    Vedeti si: https://zenodo.org/record/1317788

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Nu vrea nimeni sa inteleaga ca in Romania nu numai suma cheltuita public pentru cercetare este importanta ?? A facut cineva o cercetare / analiza aprofundata ca sa scoata la iveala si alte conditii absolut necesare pentru o cercetare stiintifica romaneasca eficienta si de inalt nivel ? a facut cineva o asemenea investigatie care sa duca la cheltuirea cu adevarat folos a banului public pentru o cercetare in favoarea „economiei bazata pe cunoastere” A facut cineva vreun studiu serios care sa releve impactul nivelului studiilor universitare din Romania asupra calitatii cercetarii romanesti ? Eu nu stiu nimica de vreun astfel de studiu.

  2. In tabel pare sa fie o confuzie intre sursa fondurilor si beneficiarul fondurilor (sectorul de executie). Universitatile _ca finantator_ cheltuiesc 0,3% din total cheltuieli, dar ca sector de executie, ca beneficiar al fondurilor, cheltuiesc ceva mai mult. Tot revoltator de putin, dar totusi nu 0,3%. Vedeti tabelul 13.10 din anuarul statistic, de exemplu pe 2018 au cheltuit 424 mil lei din 4.33 mld cheltuite pe plan national, adica 9.8%.

    Altfel, foarte bun articol, felicitari. Sunt in particular incantat sa vad ridicata problema capcanei veniturilor medii, chiar daca abia in ceasul al treisprezecelea.

    Vedeti si: https://zenodo.org/record/1317788

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: