Parlamentul European a adoptat, miercuri, norme mai aspre privind reducerea emisiilor poluante, potrivit unui comunicat al instituției europene.
Decizia Parlamentului European asumă, la nivelul Uniunii Europene, riscurile reducerii performanțelor financiare ale companiilor europene, în contextul controverselor transatlantice pe tema protecţiei mediului, declanșate de poziția președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Donald Trump a declarat în campania electorală că problema schimbărilor climatice ar fi „o farsă” și a promis desființarea Agenției (SUA) de Protecție a Mediului și transformarea acesteia „în aproape orice altceva”, potrivit New York Times.
Noile norme europene
Uniunea Europeană se angajase deja să reducă până în 2020 cu 30 % emisiile de gaze cu efect de seră, ca urmare a protocolului de la Kyoto și cu 20 % în mod unilateral.
Între timp, Uniunea Europeană a ratificat acordul semnat la Paris în 2015 la Conferința privind reducerea gazelor cu efect de seră, ținută în cadrul Convenției Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC).
Noile norme europene prevăd reducerea emisiilor de bioxid de sulf (SO2) cu 79%, a emisiilor de oxizi de azot (NOx) cu 63%, a emisiilor de amoniac (NH3) cu 19%.
Pentru particulele fine (generate de arderea cărbunelui şi a lemnului, transportul rutier, uzinele şi centralele electrice) scăderea trebuie să fie de 49%.
Emisiile de dioxid de azot (generate în principal de transportul rutier şi de centralele electrice) trebuie reduse cu 63% până în 2030 în raport cu nivelul anului 2005.
Totodată, documentul prevede reducerea cu 40% a emisiilor compuşilor organici volatili generaţi de vopseluri şi solvenţi sau de industrie.
Decizia Parlamentului European vizează, ca efect al noilor norme, reducerea cu 49,6%, până în 2030 faţă de 2005, a numărul deceselor premature provocate de poluarea aerului.
Circa 400.000 de decese premature au loc anual în Europa din cauza poluării aerului, de aproape zece ori mai mult decât numărul victimelor provocate de accidentele rutiere, potrivit statisticilor UE.
Comisia Europeană estimează cheltuielile de sănătate legate de poluare a aerului în UE între 390 şi 940 de miliarde de euro pe an.
„Mediul politic s-a schimbat dramatic pe parcursul ultimilor trei ani, iar problema calității aerului ocupă agenda publică la un nivel fără precedent, în contextul scandalului Volkswagen legat de emisiilor auto reale. Votul de astăzi (miercuri, n.r.) este un pas pe direcţia corectă (…) şi o recunoașterea a faptului că am petrecut ultimul deceniu, concentrându-se prea mult asupra emisiilor de CO2, neglijând calitatea aerului”, a spus europarlamentarul britanic Julie Girling, citată de comunicatul Parlamentului European.
„Poluarea atmosferică este un ucigaş în masă tăcut, despre care vorbim puţin, dar care face un veritabil masacru”, potrivit europarlamentarei franceze Francoise Grossetete.
Parlamentarii europeni şi-au dat acordul preliminar după prima lectură a Directivei Comisiei Europene.
