Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Noul motor de creștere a PIB a pornit: infracțiunile îi aduc României un plus de doar 0,23%

de Mariana Bechir 8.10.2014

Începând cu luna septembrie a acestui an, România își include, alături de celelalte state ale UE, şi activităţile ilegale în calcularea Produsului Intern Brut (PIB), potrivit noii metodologii europene Sistemul European de Conturi (SEC) 2010.

PIB-ul va conţine, de acum înainte, şi veniturile provenite din activități ilegale cum ar fi  prostituţia şi contrabanda cu alcool, tutun, şi traficul de droguri.

Creșterea economică pentru România se anunța, după revizuirea datelor, spectaculoasă : Conform statisticilor worldfinance.com, economia “subterană” din România se situa, în 2012, pe a doua poziţie în Europa ca procent din PIB naţional de 29,6%.

Institutul Naţional de Statistică (INS) s-a conformat noilor reglementări europene și a trimis datele la Eurostat : România, ca o țară fără contrabandă, fără prostituție și fără alte activități ilegale,   a câștigat la PIB doar 1,9 miliarde de lei (aproximativ 450 de milioane de euro) la PIB pentru anul 2013.

Conform unor rapoarte SRI, cele mai importante activităţi de contrabandă desfăşurate pe teritoriul naţional se desfăşoară în domeniile:

  • Comerţ cu cereale
  • Comerţ cu produse petroliere
  • Comerţ cu materiale de construcţii

De menționat că aceste 3 activități de mare contrabandă încă nu sunt incluse în calcule.

Singura organizaţie a unor producători de profil care comunică, periodic, cifre legate de contrabandă este cea a producătorilor de ţigarete.

Potrivit datelor transmise de INS la Eurostat, contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei cu alcool, tutun şi droguri a fost în 2013 de aproape 1,9 miliarde de lei, adică 0,23% din PIB. Valoarea este mai mare decât cea estimată iniţial, când se prognoza o valoare de 0,1% din PIB reprezentată de aceste activităţi ilegale.

Contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei

Parte din impactul adus de implementarea SEC2010 provine din introducerea în calculul PIB-ului a unor activităţi ilegale: prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun, şi droguri. Aceste activităţi, care vor fi cuprinse de acum în calcule, au avut anul trecut un impact de 0,23 asupra PIB-ului, mai mare decât estimarea iniţială, când creşterea PIB era apreciată la 0,1, cel mult 0,2%.

Cum se calculează activităţile ilegale: Prostituția – diferența dintre turiștii străini și cei români se pune la deficitul comercial

Adriana Ciuchea (foto), a explicat pentru cursdeguvernare.ro că lucrurile au stat relativ simplu la calcularea contrabandei cu alcool, tutun şi droguri. “Pentru datele referitoare la prostituţie a fost nevoie de o adevărată investigaţie, însă”, întrucât nu există date oficiale pentru aproximarea acestei pieţe.

Pentru culegerea datelor s-au folosit surse din cele mai diverse, inclusiv cele aflate din anunţurile mascate din ziare, precum cele care oferă “masaj erotic, cu sau fără finalizare”.

Toate datele de la acest capitol se referă strict la serviciile prestate “de bunăvoie”, şi numai la femei. În Germania, de exemplu, este estimată toată prostituţia, adică şi cea privind bărbaţii.

Potrivit INS, valoarea acestor servicii s-a ridicat în 2013 la aproape 180 de milioane de lei, adică 0,03% din PIB:

Serviciile oferite turiştilor străini au fost considerate export de servicii şi acesta s-a calculat “pe baza unor ipoteze privind numărul consumatorilor de astfel de servicii din randul turiştilor străini sosiţi în România şi cazaţi în hoteluri în oraşele Bucuresti şi Constanţa”. Valoarea exportului de servicii rezultată este nesemnificativă, menţionează INS.

Sursă: INS

Drogurile

La capitolul droguri, s-a pornit de la ccracteristicile locale ale fenomenului: producţia internă este nesemnificativă, este vorba de importuri, iar România este ţară de tranzit, cu export nesemnificativ.

Au fost luate în considerare heroina, cocaina, marijuana, haşişul, amfetamina şi ecstasy, iar estimarea a fost făcută pe cerere.

S-a ţinut cont de prevalenţa consumului în ultimele 12 luni, de informaţii referitoare la comportamentul consumatorilor, de preţul străzii şi de preţul importurilor, precum şi de puritatea lor.

Cheltuiala pentru consum final a gospodăriilor populaţiei şi importurile sunt clasificate ca produse farmaceutice.

Sursă: INS

Tutun şi alcool

Cel mai simplu s-au calculat tranzacţiile cu alcool şi tutun. S-au folosit date ale ANAF, de la Direcţia Generală a Vămilor şi studiile Novel Research (pentru tutun).

Estimarea s-a făcut pe baza ofertei.

Sursă: INS

Prostituţia şi drogurile – aport la PIB în alte state

Biroul Naţional de Statistică din Marea britanie estima la aproximativ 3 miliarde de lire sterline – afacerile cu prostituţia, şi 7 miliarde de lire sterline – tranzacţiile cu droguri, anul acesta.

Spre deosebire de alte ţări, Marea Britanie şi-a schimbat metodologia şi anii trecuţi, introducând deja contrabanda cu alcool şi pe cea cu ţigări.

Spania a evaluat la aproximativ 10 miliarde de euro contribuţia contrabandei, a prostituţiei şi a drogurilor, la PIB (o creştere de 1%), în 2014, conform El Diario.

În Polonia, estimările de anul acesta arată că valoarea acestor activităţi (prostituţie şi droguri) a fost în 2010 de aproximativ 1,17%, iar în anii precedenţi s-a situat între 0,98 şi 1,31% din PIB.

Ungaria şi-a revizuit metodologia de calcul a PIB, în 2009, când în ţară activau aproximativ 15.000 de prostituate.

Suedia a introdus unele activităţi ilegale în conturile naţionale în 2007. Preţurile sunt colectate anual de Consiliul suedez pentru informaţii privind alcoolul şi drogurile, iar numărul consumatorilor se ia de la corespondentul suedez al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).

Impactul rezervelor

INS a transmis Eurostat, la 15 septembrie, două serii de date cu impact asupra PIB.

Primul set se referă la implementarea rezervelor – pe 7 iunie 2012, Comisia Europeană a informat România că şi-a rezervat dreptul de a nu-şi exprima poziţia cu privire la datele din conturile naţionale pentru calcularea contribuţiei la resursa proprie bazată pe Venitul Naţional Brut (VNB), prezentate de România, pentru anii 2007-2010, aşteptând verificarea inventarului VNB, al procedurilor şi statisticilor de bază utilizate la calcularea VNB şi a componentelor acestuia, în conformitate cu SEC (sistemul european de conturi) 95.

Pe 15 septembrie, România a transmis la Eurostat toate explicaţiile justificative precum şi calculele justificative, datele recalculate privind PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013 precum şi impactul fiecărei rezerve asupra PIB şi VNB, acolo unde a fost cazul. INS menţionează că rezervele au fost implementate gradual, începând cu conturile pentru anul 2010.

Impactul global al modificărilor datorate rezervelor asupra valorilor nominale ale PIB şi VNB pentru perioada 2007-2013:

Sursă: INS

Implementarea SEC 2010

Celălalt set de date se referă la câteva schimbări metodologice introduse prin Sistemul European de Conturi (SEC) 2010 , la nivel european, cu termen luna septembrie 2014 pentru transmiterea către Eurostat. Implementarea SEC 2010 presupune şi revizuirea retroactivă a seriilor de timp ale conturilor naţionale anuale, trimestriale şi regional.

Noutăţi aduse de SEC2010:

  • Recunoaşterea cercetării şi a dezvoltării drept formare de capital care rezultă în active de proprietate intelectuală. Această schimbare se va înregistra într-un cont satelit şi se va include în setul principal de conturi la momentul în care se va constata un grad suficient de soliditate şi armonizare între statele membre;
  • Cheltuielile cu sistemele de armament care corespund definiţiei generale a activelor au fost clasificate drept formare de capital fix, mai curând decât drept cheltuieli intermediare;
  • Conceptul analitic al serviciilor de capital a fost introdus pentru producţia de piaţă, astfel că se poate produce un tabel suplimentar în care acestea figurează drept componentă a valorii adăugate;
  • Activele financiare au fost extinse pentru a acoperi într-o mai mare măsură contracţiile pentru instrumente financiare derivate;
  • Noi norme privind înregistrarea drepturilor asupra fondurilor de pensii. S-a introdus în conturi un tabel suplimentar pentru a permite înregistrarea estimărilor pentru toate drepturile la asigurări sociale, indiferent dacă sunt finanţate sau nefinanţate.
  • Bunurile trimise în străinătate spre a fi prelucrate sunt înregistrate la valoare netă, spre deosebire de SCN 1993 şi SEC 95, în care acestea erau înregistrate la valoare brută. Această schimbare are implicaţii importante asupra înregistrării unor astfel de activități în cadrul resurselor şi utilizărilor;
  • Mai multe orientări sunt oferite privind societăţile financiare în general şi privind entitățile cu scop special (ESS). Regimul ESS din străinătate controlate la nivel guvernamental a fost schimbat pentru a garanta faptul că pasivele ESS figurează în conturile administraţiei publice;
  • A fost clarificat regimul super-dividendelor plătite de societăţile publice, de exemplu acestea trebuie tratate drept plăţi excepţionale şi retrageri din participaţii
Impactul total asupra PIB rezultat din implementarea SEC2010 a fost, în 2013, de 0.5%, potrivit INS:
Impactul total pe PIB-ul 2013, din rezerve şi SEC 2010, este de 1,7%.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.10.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Curs de schimb EUR/RON 4,89, inflație 4,04% – anticipații pe orizont 12 luni în indicatorii CFA Romania

Vladimir Ionescu

In luna ianuarie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 2,2 puncte pana la valoarea… Mai mult

Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Mass-media și politicienii să evite senzaționalul

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult