luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 ianuarie, 2017

iohannis-tarceaNoul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) s-a constituit vineri și și-a ales conducerea – președinte este judecătoarea Mariana Ghenea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Cristian Mihai Ban, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, este vicepreședinte.

La această primă ședință a noului Consiliu a participat și președintele Klaus Iohannis, membru de drept al CSM, care a lansat atacuri dure la adresa liderilor coaliției de guvernare PSD – ALDE și a atenționat că se va opune cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale promovării unui proiect de grațiere și amnistie.

O lege a amnistiei și grațierii ar fi o catastrofă pentru democrația românească, a spus Klaus Iohannis:


„Un astfel de demers, o lege a amnistiei și grațierii care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoți care pot fi periculoși pentru persoane, poate și pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor, ar fi o catastrofă pentru democrația românească, domnule ministru”, a spus șeful statului, adresându-se lui Florin Iordache.

Reamintim că noul ministru al Justiției a la audierea în comisia de specialitate, că o lege a amnistiei şi graţierii este de “bun augur”.

Florin Iordache a fost calificat de presă drept orchestratorul așa numitei “Marțea neagră”, ziua de 9 decembrie 2013, când parlamentarii USL au încercat să forțeze adoptarea mai multor legi anti-Justiție și care ar fi blocat combaterea corupției. În pachetul pe care social-democrații și liberalii de atunci au încercat să-l treacă  atunci s-a aflat și un proiect privind amnistia şi graţierea.

Președintele Iohannis a anunțat vineri că se va opune unor eventuale proiecte pentru amnistiere și grațiere:


„Dacă ar exista o astfel de inițiativă eu m-aș opune cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale. Sper să nu fie cazul. Ca să reducem probabilitatea unui astfel de demers am spus aceste lucruri în public, în fața dumneavoastră”, a afirmat șeful statului.

„Un astfel de precedent creat ar duce la dispariţia egalităţii în faţa legii. De asta spun că ar duce la dispariţia statului de drept din România. Ar duce România pe o traiectorie care o depărtează de valorile europene, pe o traiectorie care ar îndepărat-o de la valorile euroatlantice în care românii cred”, a mai spus Iohannis, avertizând că un astfel de demers ar duce la „dărâmarea statului drept” .

Despre politicienii cu dosar penal care dau impresia că sunt „băieţi buni” pentru că au luat multe voturi

„Aceasta este sarcina dumneavoastră, să garantaţi independenţa justiţiei.

De ce o fi aşa de important? Nu este doar importantă, este fundamentală, nicio democraţie, niciun stat de drept nu poate să funcţioneze fără o justiţie independentă.

Justiţia independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în treaba judecătorilor şi procurorilor, dar şi că nimeni nu este mai presus de lege.

Nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii. Nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că lor poate li se cuvine să fie deasupra legii şi mă refer la persoane care, de regulă, au poziţii publice. Aşa ceva nu se poate„, a declarat şeful statului la şedinţa noului CSM.

Există politicieni, a continuat el, care dau impresia că, dacă au dosar penal, condamnări, tot sunt „băieţi buni” pentru că au luat multe voturi, referindu-se la Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în Dosarul referendumului din 2012 pentru suspendarea fostului președinte Traian Băsescu.

Ar fi „o mare greşeală” dacă s-ar repeta „supunerea justiţiei politicului”, cum s-a mai întâmplat în trecut, a atenționat Iohannis.

„De regulă, politicienii încearcă să acapareze tot”, iar la unii apare „o nevoie excesivă de putere”, aici fiind un pericol pe care CSM este chemat să-l elimine, a mai spus Iohannis, îndemnându-i pe membrii CSM: „când presiunea devine mare, fiţi fermi, nu obedienţi, refuzaţi imixtiunea politicului in actul de justiţie”.

„Când simțiți că presiunea devine mare, fiți demni, nu obedienți și, cu toată politețea și fermitatea care se impune, refuzați imixtiunea politică în actul de justiție, doar așa vom putea să construim o Românie demnă, puternică”, le-a spus Iohannis noilor membri CSM.

În opinai sa, politicienii vor încerca să promoveze un proiect de grațiere și amnistiere, fiindcă acestea i-ar scăpa de toate probleme, a spus Iohannis, care a amintit în acest context și despre faptul că președinte al Senatului este o persoană trimisă în judecată penrtu minciună. El s-a referit astfel la Călin Popescu Tăriceanu trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, în Dosarul retrocedării frauduloase a pădurii Snagov și a fostei ferme regale Băneasa.

Noul Consiliu al Magistraturii

CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori.

  • prima secţie este compusa din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori
  • mai există doi membri care sunt reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înalta reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen
  • ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt membri de drept
  • urata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
  • conform art. 132 alin. (6) din Constituţia României, „preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participa”.

Funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

  • Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanenta.
  • Hotărârile se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor ce revin acestora.
  • Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă.
  • Preşedintele şi vicepreşedintele nu exercita activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii îsi suspenda activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecătorilor în complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori.
  • Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului.

Din noul CSM fac parte:

  • Simona Camelia Marcu – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
  • Mariana Ghenea – ÎCCJ
  • Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti
  • Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov
  • Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj
  • Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ
  • Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov
  • Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara
  • Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea
  • Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă ÎCCJ
  • Cristian Mihai Ban- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
  • Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş
  • Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
  • Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Justiția intră în 2017 cu șefi noi

Nu numai CSM și-a înnoit componența în ultimul timp.

Începând de anul trecut au fost numiți noii șefi de parchete și instanțe: a fost numit un nou procuror general – Augustin Lazăr și un nou președinte al Înaltei Curți de Casație Justiție – Iulia Tarcea.

Au fost schimbați sau au fost reconfirmați pe funcție șefii din parchete, de exemplu Laura Codruța Kovesi a fost numită din nou la DNA.

Livia Stanciu, fosta președintă ICCJ a fost desemnată de președinte la Curtea Constituțională, o altă instituție din justiție care și-a înnoit componența.

CCR are nouă magistrați, dintre care trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României, iar componența componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autorităţile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător.

Mandatul magistraților CCR este de nouă ani.

În vara anului 2016 au încetat mandatele a trei dintre magistrații Curții Constituționale:

  • Valentin-Zoltan Puskas – numit de Senat, la propunerea UDMR
  • Tudorel Toader – numit de Camera Deputaților la propunerea PNL și
  • Augustin Zegrean – numit de fostul președinte Traian Băsescu
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În locul acestora, au fost numiți:

  • Livia Stanciu – din partea Președinției
  • Marian Enache – din partea Senatului (fost parlamentar)
  • Attila Varga – din partea Camerei Deputaților (fost parlamentar)

Președinte al CCR a fost ales Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Amnistia penala are inteles economic pozitiv, doar in cazul in care este „parte” a unui „proiect national de REINDUSTRIALIZARE”, ca semnal pentru repatrierea „banilor emigrati”, pe care nu-i (prea) pot folosi proprietarii lor pentru investitii (si multiplicare), fiind urmariti ca recuperabili, urmare a condamnarilor penale existente sau viitoare.Acest demers economic/juridic a avut succes deplin in Italia anilor 80, iar Romania si-ar putea astfel CAPITALIZA CEC-Bank prin depunerea acestor bani.O parte din ei ar putea fi depusi (ca o conditie a amnistiei) in Fondurile de Dezvoltare Industriala anuntate (sau viitoare), asigurind RESURSA FINANCIARA nationala de „plecare” in directia reindustrializarii.
    Fara acesti BANI, cu numai citeva miliarde de lei (care se vor consuma (in buna parte) pe constructia si functionarea acestor institutii la diverse nivele, masura ramine mai mult de imagine!
    2.O atentie si o solutie legata de aceasta amnistie trebuie sa vizeze partea economica (de beneficiu economic) pentru Romania, adusa de cei care „si-au insusit” pe cai nelegale bunuri si terenuri care, altfel erau instrainate si pierdute pe VECIE pentru Romania!Acesti „antreprenori” vor trebui cuprinsi in amnistie, deoarece deposedarea lor si instrainarea catre state sau persoane straine a bunurilor recuperate, nu foloseste Romaniei.
    3.Va fi dificila acceptarea amnistiei din considerente de principiu si morala.In acelasi timp, trebuie inteles ca ceeace se va crea ca locuri de munca si bani pentru Buget din aceasta masura IMORALA, va insemna salvarea de vieti omenesti si imbunatatirea SANATATII POPULATIEI.O tara esuata economic si sanitar, trebuie sa aleaga intre morala si utilitate publica, alegere care trebuie sa fie in favoarea amnistiei.
    4.Amnistia penala si financiara/economica va aduce acasa banii emigrati, va crea resurse pentru dezvoltarea industriala.Ea va fi admisa (chiar cu anumite rezerve)de UE (la fel ca in Italia), fara sa constituie atentat la democratie ori siguranta nationala.
    5.Ea este si un instrument juridic nou, de a preveni in viitor infractiunile economice, amnistia avind ca moneda de schimb agravarea pedepselor penale pentru astfel de actiuni si executarea pedepsei amnistiate in caz de recidiva.
    6.Exista si o moneda de schimb mult mai „corectiva” si altfel imposibil de implementat:eliminarea din Codul Penal a condamnarilor cu suspendarea executarii pentru infractiunile economice si conexe acestora.
    7.Starea de dezintegrare umana a tarii, lipsa a 5 milioane de locuri de munca, datoria externa uriasa pentru o tara aproape dezindustrializata, lipsa economiei si industriei nationale, cresterea continua a preturilor urmare a caderii sistematice a monedei nationale si mai ales imposibilitatea de a DETERMINA intoarcerea EMIGRANTILOR economici, impune promovarea imediata a unui „proiect de reconstructie industriala” ca element de sustinere/indeplinire a PROGRAMULUI DE GUVERNARE – aflat in egala masura in zona sociala si liberala.
    8.Aflindu-ne intr-o faza avansata de destructurare economica si umana, care face imposibila reindustrializarea tarii – din lipsa de forta de munca, trebuie sa utilizam orice proiecte, demersuri disponibile si masuri juridice, pentru a iesi din actuala fundatura a stagnarii, din lipsa resurselor financiare de dezvoltare.Acest lucru se impune cit mai avem timp (inainte de caderea economica ireversibila care se apropie)si pina cind UE mai poate sprijini dezvoltarea noastra, Uniune in care tot mai multe voci autorizate vorbesc de o potentiala dezintegrare.
    9.Programul de Guvernare 2017 – 2020 a omis o problema fundamentala si de risc major a Romaniei, pe care va trebui sa o trateze separat:Criza Climatica cu diminuarea continua a precipitatiilor si desertificarea rapida a Sudului tarii!
    In Gorj de pilda n-a plouat de citeva luni, iarba s-a uscat complet, stratul freatic a coborit sub nivelul de alimentare cu apa a vegetatiei arboricole, fenomen care in mod vizibil s-a agravat in ultimii ani.Cu ce vor fi intretinute ierbivorile daca nu va ploua pina la primavara?De asemenea, culturile de toamna sint total pierdute, iar insamintarile de primavera, sub semnul intrebarii!.Va trebui un proiect separat in acest sens, cu prevederea de a se crea retele de baraje cu rezerve de apa pentru agricultura, aductiuni de distributie la distante mari, trecerea la agricultura industriala pentru economisirea apei, plantarea de perdele arboricole, aclimatizare de plante/arbori rezistenti la seceta, etc., etc.
    In speranta ca acest comentariu este util guvernantior si ar da publicatiilor si economistilor ocazia preluarii lui spre o dezbatere publica pe tema de fata (urmata de solutii optimale), rog administratorii („liberali”) ai saitului, sa nu-l stearga!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Amnistia penala are inteles economic pozitiv, doar in cazul in care este „parte” a unui „proiect national de REINDUSTRIALIZARE”, ca semnal pentru repatrierea „banilor emigrati”, pe care nu-i (prea) pot folosi proprietarii lor pentru investitii (si multiplicare), fiind urmariti ca recuperabili, urmare a condamnarilor penale existente sau viitoare.Acest demers economic/juridic a avut succes deplin in Italia anilor 80, iar Romania si-ar putea astfel CAPITALIZA CEC-Bank prin depunerea acestor bani.O parte din ei ar putea fi depusi (ca o conditie a amnistiei) in Fondurile de Dezvoltare Industriala anuntate (sau viitoare), asigurind RESURSA FINANCIARA nationala de „plecare” in directia reindustrializarii.
    Fara acesti BANI, cu numai citeva miliarde de lei (care se vor consuma (in buna parte) pe constructia si functionarea acestor institutii la diverse nivele, masura ramine mai mult de imagine!
    2.O atentie si o solutie legata de aceasta amnistie trebuie sa vizeze partea economica (de beneficiu economic) pentru Romania, adusa de cei care „si-au insusit” pe cai nelegale bunuri si terenuri care, altfel erau instrainate si pierdute pe VECIE pentru Romania!Acesti „antreprenori” vor trebui cuprinsi in amnistie, deoarece deposedarea lor si instrainarea catre state sau persoane straine a bunurilor recuperate, nu foloseste Romaniei.
    3.Va fi dificila acceptarea amnistiei din considerente de principiu si morala.In acelasi timp, trebuie inteles ca ceeace se va crea ca locuri de munca si bani pentru Buget din aceasta masura IMORALA, va insemna salvarea de vieti omenesti si imbunatatirea SANATATII POPULATIEI.O tara esuata economic si sanitar, trebuie sa aleaga intre morala si utilitate publica, alegere care trebuie sa fie in favoarea amnistiei.
    4.Amnistia penala si financiara/economica va aduce acasa banii emigrati, va crea resurse pentru dezvoltarea industriala.Ea va fi admisa (chiar cu anumite rezerve)de UE (la fel ca in Italia), fara sa constituie atentat la democratie ori siguranta nationala.
    5.Ea este si un instrument juridic nou, de a preveni in viitor infractiunile economice, amnistia avind ca moneda de schimb agravarea pedepselor penale pentru astfel de actiuni si executarea pedepsei amnistiate in caz de recidiva.
    6.Exista si o moneda de schimb mult mai „corectiva” si altfel imposibil de implementat:eliminarea din Codul Penal a condamnarilor cu suspendarea executarii pentru infractiunile economice si conexe acestora.
    7.Starea de dezintegrare umana a tarii, lipsa a 5 milioane de locuri de munca, datoria externa uriasa pentru o tara aproape dezindustrializata, lipsa economiei si industriei nationale, cresterea continua a preturilor urmare a caderii sistematice a monedei nationale si mai ales imposibilitatea de a DETERMINA intoarcerea EMIGRANTILOR economici, impune promovarea imediata a unui „proiect de reconstructie industriala” ca element de sustinere/indeplinire a PROGRAMULUI DE GUVERNARE – aflat in egala masura in zona sociala si liberala.
    8.Aflindu-ne intr-o faza avansata de destructurare economica si umana, care face imposibila reindustrializarea tarii – din lipsa de forta de munca, trebuie sa utilizam orice proiecte, demersuri disponibile si masuri juridice, pentru a iesi din actuala fundatura a stagnarii, din lipsa resurselor financiare de dezvoltare.Acest lucru se impune cit mai avem timp (inainte de caderea economica ireversibila care se apropie)si pina cind UE mai poate sprijini dezvoltarea noastra, Uniune in care tot mai multe voci autorizate vorbesc de o potentiala dezintegrare.
    9.Programul de Guvernare 2017 – 2020 a omis o problema fundamentala si de risc major a Romaniei, pe care va trebui sa o trateze separat:Criza Climatica cu diminuarea continua a precipitatiilor si desertificarea rapida a Sudului tarii!
    In Gorj de pilda n-a plouat de citeva luni, iarba s-a uscat complet, stratul freatic a coborit sub nivelul de alimentare cu apa a vegetatiei arboricole, fenomen care in mod vizibil s-a agravat in ultimii ani.Cu ce vor fi intretinute ierbivorile daca nu va ploua pina la primavara?De asemenea, culturile de toamna sint total pierdute, iar insamintarile de primavera, sub semnul intrebarii!.Va trebui un proiect separat in acest sens, cu prevederea de a se crea retele de baraje cu rezerve de apa pentru agricultura, aductiuni de distributie la distante mari, trecerea la agricultura industriala pentru economisirea apei, plantarea de perdele arboricole, aclimatizare de plante/arbori rezistenti la seceta, etc., etc.
    In speranta ca acest comentariu este util guvernantior si ar da publicatiilor si economistilor ocazia preluarii lui spre o dezbatere publica pe tema de fata (urmata de solutii optimale), rog administratorii („liberali”) ai saitului, sa nu-l stearga!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: